Un potop de proporţii mitologice a acoperit sub ape o mare parte din China, în urmă cu aproximativ 4.000 de ani, descoperire care susţine vechea şi controversata teorie cu privire la apariţia Dinastiei Xia ca primul stat unitar chinez, conform descoperirilor realizate de o echipă de cercetători coordonaţi de Wu Qianlong, un fost specialist în seismologie de la Universitatea din Beijing, se precizează într-un studiu publicat în ultimul număr al revistei Science, transmite ABC News.
Un mare potop, produs în zorii civilizaţiei chineze, a măturat în calea sa numeroase aşezări.Apele, conform legendelor, au crescut atât de mult încât au acoperit dealuri şi chiar munţi, ajungând până la porţile Paradisului. Abia când înţeleptul Yu a reuşit să îmblânzească apele construind un sistem de canale şi diguri, el a primit dreptul de a-i conduce pe oameni, devenind regele care a întemeiat prima dinastie chineză, Xia.
Până în prezent, însă, oamenii de ştiinţă nu au putut confirma faptul că acest potop sau Yu sau chiar Dinastia Xia ar fi existat în afara povestirilor şi miturilor fondatoare, transmise din generaţie în generaţie, timp de mii de ani.
Apelând la datarea cu carbon a unor mostre de sol şi oseminte descoperite de-a lungul malurilor Fluviului Galben, echipa coordonată de Wu a ajuns la concluzia că un cutremur a declanşat o uriaşă alunecare de teren care a stopat cursul râului, asemenea unui baraj, în anul 1920 î.Hr. Apoi, timp de 6 - 9 luni, aproximativ 15 trilioane (miliarde de miliarde) de litri de apă s-au adunat în spatele acestui baraj natural aflat în apropiere de Cheile Jishi, în provincia de azi Qinghai. Când barajul natural a cedat, apele Fluviului Galben au străbătut Cheile Jishi cu un volum de peste 500 de ori mai mare decât de obicei, înecând sub ape câmpia din nordul ţării, regiune considerată leagănul civilizaţiei chineze.
Acest potop a precedat cu câteva secole primele înscrisuri descoperite în China, pe oase folosite de oracole. Texte istorice, datând din jurul anului 1000 î.Hr. menţionează în premieră existenţa unui conducător legendar al Dinastiei Xia, Yu, care a conceput un sistem de canale, pentru a ţine sub control marele potop. Yu ar fi trăit în apropierea Cheilor Jishi, iar abilitatea sa de a lupta împotriva acestui dezastru natural i-a adus legitimitatea Cerurilor pentru a deveni rege. Ulterior, el a devenit şi un model pentru generaţiile următoare de conducători chinezi. Povestea lui Yu a fost apoi imortalizată în unele dintre cele mai importante texte istorice ale Antichităţii chineze.
În ultimul secol, istoricii chinezi s-au îndoit de existenţa Dinastiei Xia, care ar fi domnit peste un stat unitar, aducând în discuţie faptul că întreaga teorie ar fi fost concepută de gânditorii politici din trecutul Chinei, pentru a justifica existenţa unei tradiţii a puterii centralizate.
În anii '80, arheologii au descoperit urmele unor clădiri şi artefacte din bronz în zona satului Erlitou, din provincia Henan, care, conform datării cu carbon, proveneau din jurul anului 1900. î.Hr. Mulţi istorici şi arheologi au fost de părere că această aşezare, care ar fi putut avea o populaţie de aproximativ 30.000 de oameni, ar fi fost capitala regatului condus de Dinastia Xia.
sursa: agerpres.ro
