NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi

(!) doamnă-mbătătoare dulce MĂTĂCIUNE, te aştept - de-o viaţă - să ajungi la poartă măcar o secundă - numai tu-(mi) poţi spune dacă este VIE sau dacă e MOARTĂ greaua mea UITARE tocmai de ATUNCEA, când eram alături ş-auzeam cum CRUCEA mă striga pe drumuri ca să nu mă PIARDĂ,…

(!) sunt invizibil – iată, LUMINA stă la pândă,poate răsar o clipă măcar, să afle CINEe cel fără de umbră, de steauă, cel pe CAREnu-l ştie spaţiul/timpul, nu-l jinduieşte NIMENI (!) (!) şi doar mi-a dat poruncă, ATUNCEA, MAICA mea:să nu pe/treci prin VIAŢĂ, aiurea, fără STEA,să-nveţi pământul, focul şi…

(!) viaţa durează cât de mult e un tic-tac, trebuie-ntoarsă n-orice clipă... şi-nţeleasă aşa, frumos: cu aplecare şi cu drag şi cu fior de mire şi mireasă (!) (!) mireasă neagră ori mireasă albă, mire de alb, de negru - ce înalt şi ce adânc e visul de sub talpă,…

(!) sunt un biet căpcăun – lumea zice că-s rău,c-am muşcat din frumos şi din sufletul tău,nu-mi dă nimeni un sfanţ, nici măcar un coltuc –nu-i mai bine să tac, să las tot, să mă duc (?) (!) lumea râde că plâng şi mă face urât –şi mi-i milă de…

(!) frumoaselor femei din totdeauna, cămaşa voastră o descântă luna, la sânul vostru scâncetul se face surâs, lumină, linişte şi pace (!) (!) absenţa voastră orişiunde doare - când vă-ntâlnesc, poeţii dau în floare şi scriu cea mai frumoasă poezie despre ce sunteţi voi: minunăţie (!) (!) când jurul vostru-i…

(!) am un Zmeu deştept din Fire,/ căutat odinioară -nişte proşti l-au dat afară/ dintr-o Carte de Cetire (!)(!) stă pe dealuri şi Lucrează/ - are Farmec şi Livadă -nimenea nu vrea să-l vadă/ cum zadarnic face pază (!)(!) nimenea nu vrea să vină/ la furat de poame multe -ori…

(!) am început să nu mai vreau, să nu mai pot rămâne-aici, mă duc la loc, la timp, la mod, mă nalţ încet, încet, încet/ - ştiu că sunt singurul poet care-a (de)scris pământul tot şi cerul tot (!) (!) a fost adânc pe sus, a fost înalt pe jos…

!era cât pe ce să se întâmple. însă nu m-a luat.ce părere de rău şi ce condamnare-n păcat.ce limpede se vede că nu am ştiut ce să fac.ce limpede se aude fluierul (resemnării) de fag.regret că nu am avut fluier de soc sau de os.regret că m-am luat la trântă…

Mă uit în urmă...şi îmi pare înainte, mai înainte de-a fi spus: am început călătoria înapoi, printre cuvinte, când Necuprinsul era punct şi surdomut! Mă uit în urmă...tocmai când prima lumină muşca din bezna unui alt fel de sfârşit şi Cunoscutul se grăbea încet, să vină necunoscut la umbra primului…

Un tăciune şi-un cărbune:/ Afrodito, ieşi din mare!...floarea-soarelui apune,/ floarea-soarelui răsare!Ieşi din mare cât mai ţine/ vremea asta foarte bună:azi şi mâine, oare cine/ mai urmează să apună?Niciodată nu se ştie/ cine (azi) va să răsară:sângele în păpădie/ stă să-ngheţe şi să moară,stă să moară cântu-n liră,/ cri(cuirea)-n greieri carebat…

Moto: "Distanţa dintre viaţă şi moarte este egală cu distanţa dintre libelulă şi calul popii" (anonim) Plătesc tribut (ăăăhăăăă!) cuvintelor amare... (ziua, le strig şi le îmbăt cu vorbe dulci... noaptea, le scriu pe geamuri şoapte selenare... poate auzi şi vii să vezi şi să te culci!)... M-aş bucura, ţi-aş…

Te-aştept în odaia cu lacrimi/ din ochii muşcatelor caretânjesc după tine de-atuncea,/ de când le-ai mirat, la plecare,cu mâinile-ntinse spre geamuri,/ spre singura lor mângâiereşi parcă zicând rugăciune/ de linişte şi revedere!Aştept să-mi faci urme prin casă,/ surâsuri şi semne de carte,ochi dulci şi dulceaţă amară,/ aproape din tot ce-i…