* Veștile bune vin din zona orătăniilor. România are unele dintre cele mai mici prețuri la ouă din Uniunea Europeană. În traducere liberă și neortodoxă, asta înseamnă că găinile românești se împiedică fix în acele momente în care curiozitatea și libidoul dogmatic le-o cer, iar dorul de omletă al ființelor umane care trăiesc în preajma acestor orătănii este mai mare chiar și decât propria apatie.
* Unul dintre candidații la președinția României a mărturisit, cu deplină convingere și nedisimulată mândrie electorală, că visează în limba română. Atât de mândru de isprava sa onorică e acest candidat, încât le-a spus unor apropiați că se gândește foarte serios să le promită seniorilor din România că, dacă va ajunge președinte, le va dubla pensiile. În limba engleză. Special pentru asta, și-a comandat un telefon mobil nou, deoarece ăla vechi avea tasta 1 defectă.
* Niște savanți au făcut un studiu, care zice că "mâncatul în fața televizorului, indiferent ce alegem să punem în farfurie, este periculos pentru sănătate pe termen lung." Asta e știre de aia specială, de campanie electorală, suficient de prost formulată și eronat interpretată, pentru că, de regulă, cei care suferă sunt telespectatorii, numai că de mâncat se ocupă politicienii din studiourile de televiziune. Nu spun ce se află în farfuriile electorale, pentru c-ar însemna să particip la festin, iar eu nu am câtuși de puțin acestă intenție.
* După ce, în uichend, premierul Marcel Ciolacu s-a lăudat că printre emisarii trimiși, cumva, în Statele Unite ale Americii pentru a-l îmbuna și a-l împacheta diplomatic pe Trump s-ar afla și un cetățean intitulat Dragoș Sprânceană, ieri același Ciolacu s-a dezis de emisarul cu nume bolojalnic. Semn că viața politică nu și-a schimbat apucăturile. Concret, minciuna are aceeași infirmitate: picioare scurte și platfus captivus.
* Mă iertați că vă sâcâi cu o întrebare cu aură obsedantă: mai caută cineva coiful de la Coțofenești? Am cam riscat spunând "Coțofenești", în sensul în care orice factor responsabil din zona autorităților statului s-ar putea trezi taxându-mă cu cine știe ce rimă erotică. Ca atare, ar fi trebuit să-ntreb direct: mai știe cineva ceva despre "Coiful de la Coțofenești Sud"?
