„Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”. Acestea sunt întrebările referendumului la care, pe 26 mai, odată cu alegerea membrilor din România ai Parlamentului European, cetăţenii cu drept de vot sunt aşteptaţi să răspundă prin „DA” sau „NU”.
Ultimul referendum naţional, desfăşurat în perioada 6-7 octombrie 2018, a fost un eşec, tema lui fiind „redefinirea familiei”. Iată în ce condiţii poate fi validat referendumul din 26 mai.
Potrivit prevederilor legale în vigoare, „referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30 la sută din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente”. Iar „rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25 la sută din cei înscrişi pe listele electorale permanente”.
Cum se aplică prevederile
Referendumul anterior a fost un eşec pentru că s-au prezentat la urne doar 21,10 la sută dintre alegători, adică 3.857.308 din cei 18.279.011 înscrişi în liste. În cazul referendumului din 26 mai, dacă luăm ca reper numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 martie 2019, 18.949.141 – dată făcută publică de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) – ar fi necesar să se prezinte la urne cel puţin 5.684742 de alegători. Iar pentru ca rezultatul referendumului să conteze, ar fi necesar ca măcar 4.737.285 de cetăţeni din cei înscrişi în listele electorale permanente să răspundă cu „DA”. Cum întrebările sunt tipărite pe buletine de vot separate, răspunsurile vor fi contabilizate pentru fiecare dintre ele în parte.
O semnătură, două buletine de vot
Aşa cum aţi mai putut citi în ziarul „Viaţa liberă”, cetăţenii au dreptul de a decide dacă participă la ambele scrutine – euroalegeri şi referendum – sau doar la unul dintre acestea. Iar în cazul în care îşi exercită doar unul dintre voturi, pe parcursul zilei, până la ora 21,00 se pot întoarce în secţia de votare şi solicita să participe şi la celălalt scrutin.
Important este să ştie că, dacă participă şi la alegerile europarlamentare şi la referendum, ei trebuie să semneze pe fiecare dintre cele două liste permanente sau speciale, aferente scrutinelor. În cazul referendumului, vor primi obligatoriu ambele buletine de vot corespunzătoare celor două întrebări, neavând posibilitatea de a opta doar pentru una dintre acestea.
Răspunsul dat plin aplicarea ştampilei cu menţiunea „VOTAT” va conta doar dacă la referendum se întruneşte o prezenţă la vot de 30 la sută.
