- Există voci care atrag atenția asupra faptului că am ajuns la finele lui 2019 și nici acum nu avem implementat la nivelul județului Galați un sistem integrat de management al deșeurilor. Cum priviți această situație de fapt?
- Intenția de a realiza un sistem integrat de management a deșeurilor în județul nostru a existat încă din anul 2006. Totuși, abia în 2012 a avut loc prima tentativă de depunere a unui astfel de proiect, însă din ce îmi amintesc a existat o problemă cu un teren al Primăriei. La preluarea mandatului, în 2016, am constatat că proiectul nu corespundea tuturor normelor europene de management al deșeurilor și am luat decizia de a-l reproiecta și reconfigura, fiind nevoie de o lucrare serioasă, cu toate utilitățile, valoarea sa fiind de 104 milioane de euro. Estimez că până la sfârșitul lunii ianuarie, cel târziu la începutul lui februarie vom avea contractul semnat, mai ales că până la finele lui 2019 vom închide toate procedurile aferente.
Depozitul de la Valea Mărului va fi unicat în România, realizat integrat în sistem DBO (Design-Build-Operate), cu o valabilitate de 30 de ani. Această operaționalitate despre care am vorbit este extrem de importantă, pentru că așa operatorul verifică de la bun început atât proiectantul, cât și executantul și nu ne mai putem regăsi în situația des întâlnită în România când operatorii se contestă și se judecă...
Săptămâna trecută am avut și o vizită a Comisiei Europene pe această problematică și mai sunt de parcurs doar doi pași și ajungem acolo unde trebuie.
- Ați vorbit foarte mult despre proiectele Consiliului Județean, mai ales în legătură cu cele prin care s-au accesat fonduri europene. Dacă ar fi să facem un bilanț al anului 2019, v-aș propune să le grupăm și mai întâi să vorbim despre infrastructura rutieră. Cum arată județul din acest punct de vedere?
- Dacă anul 2016 a fost cel în care am inițiat implementarea programului de reabilitare a drumurilor județene cu fonduri europene, iar în anii următori am derulat toate procedurile obligatorii plecând de la achiziție, proiectare etc., putem spune că în 2019 s-a lucrat și se lucrează efectiv.
În valoare de 152 milioane de euro, reabilitarea drumurilor județene de peste 320 de km este în fapt o refacere a întregii rețele rutiere, pe lângă asfaltările de rigoare. Se refac peste 5.000 de poduri și podețe, din care 42 mari, se realizează piste de biciclete și trotuare pentru siguranța pietonilor, chiar regularizări de albii de râuri. O parte dintre lucrări sunt aproape finalizate și aș menționa aici DJ 242B, în proporție de 98 la sută, prin PNDL, sau DJ 251, la 90 la sută. Altele sunt avansate ca derulare, DJ 252, în proporție de 50 la sută, DJ 242, 38-40 la sută. Există și unele care au fost mai de curând începute: DJ 255, DJ 251A sau la care urmează să emitem ordinul de începere a lucrărilor, ca în cazul DJ 254 și DJ 242A, mai ales că și vremea este favorabilă în prezent. Altfel, e bine de știut că există lucrări de infrastructură rutieră care se pot executa și la -10 grade.
Am identificat și porțiuni mai mici de câțiva kilometri de drumuri județene care nu erau eligibile pentru finanțare europeană și le vom face și pe acestea din fondurile proprii ale consiliului, pentru că și acei oameni au dreptul la civilizație.
Garanția dată de constructori la toate aceste proiecte este de zece ani.
- Bun, dar vedem un alt proiect de valoare mare ce pare blocat și sunt mulți conducători auto care nu cred în el. E realmente realizabilă centura ocolitoare a Galațiului?
- Se va face și centura. Haideți să vizualizăm: de la Lukoil până la Talcioc nu sunt case pe dreapta și facem patru benzi. De la Talcioc, unde este sensul giratoriu, drept înainte până la Petrom, modificăm râpa și vom face un pod hobanat și se va circula tot pe patru benzi până la acea stație GPL, de unde se îngustează, dar și cei 57 de proprietari din zonă vor fi expropriați, pentru că mulți își doresc să se mute de acolo. Totodată, va exista un sens giratoriu nou la Talcioc și altul la intersecția cu Prelungirea Brăilei. Luați în calcul un termen de execuție de doi ani, poate și mai repede.
O să dezmorțim lucrurile rapid în asocierea de firme care a câștigat proiectul, pentru că vrem să interconectăm această centură cu drumul din vale care ajunge la clubul Divino. Acela va fi și el modernizat la două benzi, fiindcă acolo nu este un trafic intens, deşi este greu. Nu vrem cârpeli.
Trăgând linie pe infrastructură, vreau să amintesc că, pe SUERD, cele 12 județe riverane Dunării au primit 150 milioane de euro, din care 80 de milioane au revenit Galațiului și în prezent pregătim și alte proiecte cu clauză suspensivă pe partea de studiu de fezabilitate.
- Investiții deosebite am remarcat că se fac și în spitale. Cel puțin Spitalul Județean arată pe afară ca un șantier. Ne puteți da și termene de finalizare?
- Într-adevăr, în Spitalul Județean de Urgență sunt cele mai mari valori. Astfel, dintr-un total al investițiilor în sănătate pe care le avem în prezent, de circa 70 de milioane de euro, doar în 2019 investim la Spitalul Județean circa 20 de milioane de euro, fonduri europene, de la Ministerul Sănătății, dar și contribuția proprie a Consiliului Județean. Totodată, aproape 70 la sută din aparatura medicală nouă a ajuns deja în spitale. Trebuie să schimbăm percepția oamenilor despre medicina gălățeană, este dorința mea. Revenind la Spitalul Județean, investițiile care se fac aici țin atât de consolidare, 8 milioane de euro de la guvern, prin Compania Națională de Investiții, creșterea eficienței energetice, proiect al CJ cu fonduri europene în valoare de 10 milioane de euro, extinderea UPU - 1,5 milioane de euro cu dublarea suprafeței și dotare aparatură, extinderea ambulatoriului - 2,5 milioane de euro, modernizarea secției de radioterapie - peste 3 milioane de euro și nu ne oprim aici. Lucrăm la o parcare supraetajată, unde va exista heliport cu balizaj, dar și lift exterior pentru bolnavi, proiect de 11 milioane de lei. La subsol va fi morga cu laborator de anatomie patologică, IML și tot acolo amfiteatre și săli de curs pentru studenți.
Alte investiții pe care aș dori să le menționez sunt cele de la Spitalul TBC, unde modernizarea bucătăriei are o valoare de 7 milioane de lei, iar extinderea ambulatoriului de specialitate (prin triplarea spațiului), inclusiv dotare cu aparatură medicală nouă, reprezintă circa 2 milioane de euro.
Totodată, la Spitalul de Boli Infecțioase finalizăm în această lună refacerea acoperișului. La interior se lucrează și vom face dotări cu aparatură medicală de circa 4 milioane de lei, inclusiv pentru tratarea cancerului de piele prin metodă invazivă, intervenție unicat în România. Per total, aici se investesc 25-30 milioane de lei și ne propunem să terminăm în mai anul viitor.
Alte lucrări pe care nu trebuie să le uităm sunt cele de la Spitalul din Târgu-Bujor, 2 milioane și jumătate de euro, inclusiv pentru o secție de pediatrie, și cele de la UMS Gănești, acolo unde efectiv construim un spital nou, cu termen de finalizare sfârșitul anului 2020, dar eu cred că vom termina în aprilie.
În fine, aș adăuga pe această listă Centrul de îngrijire pentru persoane cu Alzheimer din Port, acolo unde am investit în 30 de paturi noi pentru persoanele ce suferă de această afecțiune, ce beneficiază în prezent inclusiv de spații de socializare și parc pentru activități în aer liber.
- Există discuții cu privire la atribuirea directă, fără licitație, a activităților de deszăpezire către un același operator economic. Cum comentați?
- De la bun început, vreau să vă spun că acțiunile ce privesc deszăpezirea nu sunt un business pentru nimeni. În județul Galați, pe timp de iarnă, ne confruntăm mai ales cu probleme ce țin de apariția poleiului, decât cu episoade de iarnă grea cu viscol și depuneri masive de zăpadă. Apar și acestea, dar nu sunt o regulă, maximum de două ori pe sezon rece. Cei care au contract cu Consiliul Județean nu primesc niciun ban dacă stau. E adevărat, am ținut trei licitații în decursul anului 2019 pentru deszăpezire în județ și nu s-a prezentat nimeni, motiv pentru care la începutul lunii noiembrie am procedat la atribuire, pe o valoare de 3 milioane de lei, tot cui a mai fost. Este o firmă mare, ce deține utilaje și angajați în toate zonele județului și din acest punct de vedere nu are costuri suplimentare atunci când vremea impune să se intervină. Altfel, am avut pretenția să fie GPS-uri pe utilajele care intervin, iar colegii mei de la Direcția de Drumuri a Consiliului verifică ori de câte ori este nevoie starea drumurilor la fața locului, pentru a nu avea de-a face cu exces de zel din partea operatorilor de deszăpezire. Vă rog să rețineți că nu îmi plac găinarii și cu atât mai puțin găinăriile.
