Galațiul ar fi fost, astăzi, unul dintre municipiile din România în care zeci de mii de familii îndură frigul în propriile locuințe, dacă primarul Ionuț Pucheanu nu și-ar fi asumat o decizie radicală, dar imperios necesară în privința încălzirii populației, cu impact semnificativ asupra bugetului local și confortului și siguranței gălățenilor.
Ceea ce se întâmplă, în prezent, la București, unde zeci de mii de familii stau cu zilele în frig, din cauza avariilor din sistemul centralizat de termoficare, s-a petrecut, an de an, în sezonul rece, la Galați. Iar aceste grave probleme ar fi escaladat și ar fi dus, în final, la imposibilitatea de a mai fi pus în funcțiune vechiul sistem, fără ca populația să fie avertizată, dacă municipalitatea nu și-ar fi asumat o măsură aparent radicală.
Edilul este singurul primar al Galațiului care a pus interesul cetățeanului mai presus de interesul electoral. A luat o măsură nepopulară (pentru unii) – aceea de închidere a vechiului sistem centralizat de termoficare, un mastodont extrem de învechit, ineficient, mare consumator de resurse de la bugetul local și generator de pierderi - și a gândit, în schimb, două programe prin care i-a sprijinit pe gălățeni. Practic, le-a pus la dispoziție două soluții pentru încălzire.
Cum au fost sprijiniți cetățenii
Pe de o parte, municipalitatea le-a oferit cetățenilor ajutor financiar de 3.000 de lei cu scopul de a-și achiziționa surse alternative de încălzire. Până la această dată, de ajutorul financiar de 3.000 de lei acordat de Primărie au beneficiat peste 12.600 de persoane singure/familii, ceea ce înseamnă că municipalitatea a investit peste 37,8 milioane de lei pentru confortul termic și independența acestora. Programul va continua.
Iar pentru aproximativ 6.000 de familii și persoane singure, care și-au manifestat dorința de a primi agent termic în sistem centralizat, a transformat mai multe puncte termice în microcentrale de cartier, alimentate cu gaz. Nu mai puțin de 24 de microcentrale de cartier au fost puse în funcțiune pentru gălățeni din cartierele Centru, Mazepa, Țiglina, Micro 16, Micro 19, Micro 21, Aurel Vlaicu, Micro 14, Micro 39 și Micro 40, dar și pentru o serie de instituții publice, datorită unei investiții în valoare de aproximativ trei milioane de lei.
Mai mult, pentru prima dată, toate unitățile de învățământ din municipiul Galați au și centrale termice proprii. Primăria a făcut un efort financiar de peste 17 milioane de lei numai în anul 2018 pentru ca toate școlile să devină independente de sistemul centralizat. Din cele aproape 100 de unități de învățământ, 62 nu aveau centrale termice la începutul anului 2018.
Primăria Galați nu a investit însă doar pentru achiziționarea de echipamente de încălzire, ci și pentru modernizarea sau înlocuirea în totalitate a instalațiile aferente (calorifere, rețele termice etc) în așa fel încât să nu existe sincope în alimentare, în unitățile de învățământ.
”Știu cu ce probleme se confruntă acum mulți dintre colegii mei primari. Știu că sunt zeci de mii de familii în țară care nu au căldură din cauza sistemelor de termoficare învechite și a pierderilor colosale. Și gălățenii au suferit din cauza unui astfel de sistem aflat în colaps, ținut artificial în viață de politicieni doar din dorința de a nu pierde capital electoral.
Să ne amintim că, de multe ori, nici bine nu începea furnizarea de căldură, că avariile majore la magistralele Electrocentrale se țineau lanț, iar cetățenii stăteau în frig. Mai mult, din cauza rețelelor supradimensionate și învechite, pierderile deveneau din ce în ce mai mari, de la an la an, și foarte greu de suportat” – Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați.
Pierderi imense suportate de gălățeni și de la bugetul local
În plus, municipalitatea era obligată de către Electrocentrale să cumpere, prin Calorgal, o cantitate mult prea mare de agent termic față de nevoile reale ale consumatorilor, ceea ce, de asemenea, se reflecta în pierderi uriașe.
În iarna 2017-2018, ultimul sezon în care s-a mai livrat căldură în municipiul Galați, mai puțin de jumătate din cantitatea de agent termic impusă de Electrocentrale a și fost consumată efectiv de populație și facturată, restul reprezentând pierderi. De exemplu, în luna noiembrie 2017, Calorgal a fost obligată să cumpere de la Electrocentrale 22.000 de gigacalorii, din care a facturat aproximativ 10.000 de gigacalorii, deoarece cantitatea impusă era dublă față de consumul real al populației. Mai exact, din 5 milioane de lei plătite de municipalitate pentru furnizarea de agent termic în sistem centralizat, în luna noiembrie 2017, nu mai puțin de 2,5 milioane de lei au fost achitate pentru pierderi!
Sunt sume uriașe pe care autoritățile gălățene erau obligate să le ”pompeze” lunar într-un sistem ineficient, care sugruma tot mai mult bugetul local și împovăra nejustificat nu doar administrația locală, ci și pe mulți dintre gălățeni, ale căror facturi deveniseră mult prea mari raportate la calitatea serviciului de care beneficiau. Tocmai din acest motiv, numărul consumatorilor scăzuse dramatic în ultimii ani, iar vechiul sistem de termoficare, gândit inițial și proiectat pentru peste 90.000 de apartamente, mai avea aproximativ 15% de apartamente racordate la rețea.
12 milioane de euro pe an, într-o gaură neagră
Pentru menținerea în funcțiune a vechiului sistem centralizat de termoficare, municipalitatea gălățeană ajunsese în situația de a plăti, anual, aproximativ 12 milioane de euro!
Fonduri care ar fi putut fi utilizate pentru rezolvarea unor probleme stringente ale orașului sau pentru proiecte de dezvoltare și modernizare erau cheltuite pentru a ține în viață un sistem cel puțin păgubos pentru bugetul local, cu efecte economice devastatoare pe termen lung.
Sumele care ar fi fost cheltuite pentru menținerea în funcțiune a sistemului ineficient de termoficare și pentru a acoperi pierderile uriașe, au fost utilizate, în anul 2019, pentru obiective precum:
- reabilitarea infrastructurii de cartier – program lansat în premieră, în anul 2016, de actuala administrație, datorită căruia străzi și trotuare nereparate de zeci de ani sunt acum reabilitate (programul va continua);
- pentru proiecte de demolare a sute de garaje și crearea de noi locuri de parcare în cartierele sufocate de astfel de construcții, întrucât Primăria își dorește, înainte de toate, să rezolve problemele stringente ale cetățenilor, care trenează de ani buni;
- pentru demararea investițiilor de modernizare a locurilor de joacă pentru copii.
Am știut de la început că măsura închiderii vechiului sistem centralizat de termoficare este una nepopulară, aparent, dar, împreună cu echipa mea, după numeroase o serie de dezbateri și analize realiste, mi-am asumat o asemenea decizie radicală deoarece am fost conștient că altă cale nu există. Sistemul de termoficare nu mai putea fi repornit din rațiuni tehnice, economice și sociale. Bineînțeles, adversarii politici au încercat să inflameze populația, au încercat să manipuleze cetățenii și să le stârnească revolta. Dar, cred eu, oamenii au înțeles oportunitatea și necesitatea unei astfel de decizii. Pentru că populismul nu își are locul în administrarea eficientă a unui oraș” - Ionuț Pucheanu, primarul municipiului Galați.
Galați, model pentru alte autorități
După adoptarea acestor măsuri, administrația gălățeană a devenit model pentru o serie de autorități locale din România, care, în prezent, se confruntă cu serioase probleme în ceea ce privește furnizarea de agent termic în sistem centralizat, atât din cauza costurilor uriașe pe care trebuie să le suporte bugetele locale și implicit cetățenii, cât și din cauza serviciilor de calitate îndoielnică livrate populației în condițiile în care sistemele centralizate de termoficare, în cele mai multe orașe, sunt învechite, degradate și ineficiente.
Buzău și Drobeta-Turnu Severin sunt doar câteva dintre municipiile în care autoritățile locale intenționează să rezolve problema spinoasă a termoficării după modelul municipiului Galați, în acest sens fiind purtate o serie de discuții cu reprezentanții administrației locale gălățene.
