Un deceniu, Teatrul Muzical „Nae Leonard” a fost scena unui reality-show absurd jucat de managerul Florin Melinte sub ochii autorităţilor care n-au făcut nimic, deşi le-ar fi stat în putere oricând să schimbe situaţia sau măcar să o oprească.
Istorie strigătoare la cer
Florin Melinte a fost numit director, pentru cinci ani, prin Hotărârea Consiliului Local în mai 2001. Comisia care i-a evaluat managementul lui Melinte în perioada 2001-2006 i-a acordat calificativul „foarte bine”. Dispoziţia din aprilie 2006 prin care primarul Dumitru Nicolae i-a prelungit cu cinci ani contractul de management lui Florin Melinte a fost anulată de Tribunalul Bucureşti, decizia fiind menţinută şi de Curtea de Apel Bucureşti. Ambele instanţe aveau să constate cum comisia de evaluare a închis ochii la modul defectuos de gestionare a mijloacelor financiare în perioada 2004-2006, la nereguli şi la sancţiunile abuzive ale directorului. Situaţia de la Teatrul Muzical a ajuns, în 2006, pe masa Corpului de control al fostului ministru al Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga. Concluzia care a rezultat în urma verificărilor efectuate a fost că „managementul defectuos şi unele abuzuri şi ilegalităţi comise de Florin Melinte în calitatea sa de director al Teatrului Muzical se confirmă. Şi mai mult, o parte din acestea au fost comise cu sprijinul direct al unor salariaţi din Primăria Galaţi”. Raportul însuşit de Corpul de control reţine şi disponibilizările ilegale de personal. „În perioada 2001-2006, conducerea Teatrului a desfăcut 33 de contracte individuale de muncă. 27 de salariaţi nu au contestat deciziile, şase au făcut-o, iar patru au câştigat procesele şi au fost reintegraţi pe funcţiile deţinute anterior. Cheltuielile ocazionate de acţiunile salariaţilor în instanţă, în valoare de 349,1 milioane de lei vechi au fost achitate de instituţia Teatrului din dispoziţia directorului Melinte. Nu s-a recuperat nicio sumă de la persoanele vinovate.”
Şi din nou Melinte!
În august 2009, Florin Melinte era din nou uns la cârma teatrului, pentru alţi cinci ani. În 2010, pe masa Primăriei ajungeau cele zece file ale verificării financiar-contabile făcute la Teatrul Muzical la solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de către Garda Financiară. Constatările Gărzii Financiare vizau printre altele: nerespectarea regulilor privind achiziţiile prin utilizarea mijloacelor electronice, cumpărarea de materiale necesare instrumentelor muzicale fără provenienţă şi la preţuri mai mari, lipsa de transparenţă actului de achiziţie publică, ineficienţa utilizării fondurilor publice şi neînregistrarea cheltuielilor generate de turnee în străinătate. Tot în sarcina conducerii muzicalului se reţinea şi că în loc să aplice o cotă de 16 la sută la veniturile colaboratorilor externi, s-a reţinut o cotă de zece la sută, teatrul putând fi obligat să achite la buget diferenţa dintre suma ce trebuia reţinută şi cea efectiv plătită. Din 2009 încoace, managementul lui Melinte ar fi trebuit evaluat în fiecare an, dar acest lucru nu s-a întâmplat! Situaţia absurdă nu se opreşte aici. Florin Melinte şi-a dat demisia din funcţia de manager, şi, aflat în concediu medical, a provocat un nou scandal în teatru. Mai nou, toată conducerea instituţiei a intrat în concediu medical. Şi încă un plus de absurd, astăzi este şedinţa Consiliului Local dar, paradoxal, pe ordinea de zi nu figurează nici un proiect de hotărâre privind un director interimar la Teatrul Muzical. Situaţia aceasta absurdă în care se zbate Muzicalul ar trebui să se oprească aici…
Noi însă vom continua rubrica dedicată absurdităţilor de Galaţi nu înainte de a vă ruga, dragi cititori, să ne propuneţi noi paradoxuri.
