Bun venit din nou în Galaţiul paradoxurilor, al situaţiilor absurde pe care autorităţile şi partidele politice în genere ori (se fac că) nu le văd, ori le tolerează ori de-a dreptul le întreţin. Consiliul Local al municipiului Galaţi poate deveni la fel de surprinzător sau de neînţeles ca Triunghiul Bermudelor, atunci când e vorba despre hotărâri luate spre binele şi folosul comunităţii, sau al unora dintre noi.
Se întâmplă destul de des ca un proiect de hotărâre să fie supus votului aleşilor locali nu o singură dată, aşa cum ar fi normal, ci de mai multe ori. Uneori, aleşilor le este prea lene să ridice şi menţină mâinile în timpul numărătorii voturilor, şi atunci „proba” se reia pentru ca rezultatul să fie cel corect. Alteori, consilierii nu mai ştiu ce au votat prima dată, se răzgândesc, şi votează din nou, rezultatul final putând să dea peste cap scorul de la început. Aşa ceva s-a petrecut pe „tabela de marcaj” la şedinţa extraordinară trecută. Şi dacă nu ne credeţi pe cuvânt, redăm scena petrecută la numărătoarea voturilor, la un proiect de hotărâre îndelung disputat privind vânzarea unui teren.
Preşedintele de şedinţă: „Proiectul nr. 10 nu a trecut”.
Un consilier uimit: „Când a trecut şi când n-a trecut, mă băiatule?”.
Preşedintele de şedinţă: „Poftim?! A doua oară n-a trecut. Prima dată a trecut”.
Uimitor nu-i aşa? Ca în aceeaşi şedinţă acelaşi proiect să fie aprobat la prima mână şi să se împotmolească şi să pice la a doua. Dar la fel de bine se poate întâmpla şi invers. Prima dată proiectul să eşueze, iar a doua oară să treacă pentru că fie a mai intrat vreun ales în sală, fie alţii s-au lăsat înduplecaţi să îl susţină. Absurd, dar adevărat.
