* În vreme ce Galaţiul este la cheremul maidanezilor, vreo zece exemplare putând fi admirate făcându-şi veacul chiar pe spaţiul verde din faţa Primăriei, pentru autorităţile din Sibiu gestionarea câinilor fără stăpân este o prioritate * Până în luna mai a anului acesta, de la adăpostul din Sibiu au fost sterilizaţi 371 de câini, iar 119 au fost adoptaţi, 40 găsindu-şi familii în Germania * La Galaţi, datorită Asociaţiei „Ajutaţi-l pe Lăbuş”, au fost sterilizate 80 de femele din adăpostul Primăriei, iar despre adopţii nici nu poate fi vorba
Poate părea o îndrăzneală din partea Galaţiului să se compare cu Sibiul, fostă Capitală Culturală Europeană. La prima vedere sibienii au tot ceea ce ne-am dori şi noi: un centru istoric minunat, evenimente stradale de anvergură internaţională, piste pentru biciclete, salarii mai mari şi şomaj mai mic. Sibiul se confruntă, însă, cu aceeaşi problemă ca şi noi – câinii fără stăpân. Modul în care se ocupă Primăria Sibiului de câinii comunitari poate fi un model de urmat pentru autorităţile noastre.
Sterilizare, adopţie şi educaţie
„Gestionarea câinilor fără stăpân a fost o prioritate pentru Primăria Sibiu şi în anul 2012. Serviciul specializat a colectat de pe străzi 1.532 de câini fără stăpân. Dintre aceştia au fost sterilizaţi 1.245 - 1.120 de municipalitate, restul de 125 fiind sterilizaţi de Asociaţia Pferd und Hund. În paralel cu sterilizarea, o parte a soluţiei pentru reducerea populaţiei de câini fără stăpân este adoptarea acestora. Pe parcursul anului 2012, un număr de 236 de câini şi-au găsit o familie adoptivă în Sibiu, iar 90 de câini au plecat spre adopţie în Germania”, scrie primarul Klaus Iohannis în raportul de activitate. În şcolile sibiene se derulează un proiect educaţional prin care tinerii sunt învăţaţi ce înseamnă îngrijirea corectă a animalelor de casă şi responsabilitatea faţă de acestea. Adăpostul de câini nu stă zăvorât ca al nostru, pentru că autorităţile îi îndeamnă pe sibieni să meargă să adopte un câine. Până în luna mai a anului acesta, au fost sterilizaţi 371 câini, iar 119 au fost adoptaţi, dintre care 40 în Germania. Ziarul „Allgemeine Zeitung” a relatat adopţiile sprijinite de Asociaţia „Pferd und Hund”, punând accent pe povestea unui căţel care urma să fie operat la ochi în Germania, şi apoi plasat în noul cămin.
Mizerie la noi, decenţă la ei
Adăpostul de câini din Sibiul a costat aproape un milion de lei şi avea, în 2010, când a fost dat în folosinţă, o capacitate de aproape 200 de câini, curte pentru alergare, fiecare câine având cuşcă individuală. Presa sibiană scria, recent, că în padoc condiţiile nu sunt de lux, dar sunt decente. Despre condiţiile mizerabile în care stau câinii în adăpostul de pe Zimbrului aţi putut citi recent în ziarul „Viaţa liberă”: podelele boxelor sunt deteriorate şi pline de găuri în care se adună dejecţiile animalelor, imposibil de curăţat din cauza scurgerilor prost făcute. Adăpostul arată ca o baracă părăsită, cu grilajele improvizate. Adopţiile sunt aproape inexistente, pentru că nu există un program de sterilizare, dar se vorbeşte de ani buni despre un laborator medical. Anul acesta fundaţia „Ajutaţi-l pe Lăbuş”, cu sprijinul unei fundaţii elveţiene, a sterilizat 85 de femele din adăpostul Primăriei. Şi tot „Ajutaţi-l pe Lăbuş” organizează anual câte o zi de adopţii pentru maidanezi, acţiune de pe urma căreia zeci de animăluţe îşi câştigă o familie.
Investiţii şi cultură
Galaţiul are un buget local de 348,4 milioane de lei, Sibiul se bazează pe o vistierie locală de 371,6 milioane de lei. În vreme ce nouă, gălăţenilor, ne revin de la buget 1.215 lei pe cap de locuitor, sibienilor, fiind mai puţini, le revine dublu – 2.417 lei pe cap de locuitor. Aflaţi că 47 la sută din bugetul local total este îndreptat către infrastructură, cheltuielile cu investiţiile şi reparaţiile străzilor ajungând la aproximativ 204 milioane de lei. Rămân însă bani şi pentru imaginea oraşului. Pentru a-şi menţine brandul cultural care presupune ca din luna mai şi până în octombrie să nu existe sâmbătă în care să nu aibă loc evenimente publice, nu mai puţin de zece la sută din bugetul oraşului sunt alocaţi pentru cultură. Agenda culturală sibiană cuprinde în fiecare an în jur de 100 de proiecte cu finanţare sau cofinanţare din partea Consiliului Local Sibiu, pe listă fiind incluse „Sibiu Jazz Festival”, Festivalul Internaţional de Teatru, Festivalul Internaţional de Film Transilvania. Ca să vă faceţi o idee, aflaţi că, din bugetul de şase milioane de euro al Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, Primăria a alocat aproximativ 950.000 de euro. La noi, suma cheltuită numai pentru spectacolele din cadrul Serbărilor Galaţiului 2012 s-a ridicat, potrivit city-managerului Aurel Vlaicu, la 489.275 de euro! Diferenţa dintre cele două evenimente este, însă, uriaşă.
”Sibiul este plin de mari investitori”
Ce ne-ar plăcea să auzim şi noi acelaşi lucru spus despre Galaţi! Recent, presa centrală scria că edilul Sibiului şi-a catalogat oraşul ca fiind unul fără şomaj: „Noi nu mai avem o strategie agresivă de atragere a investitorilor, fiindcă Sibiul nu are şomaj. Ar fi dificil pentru un mare investitor să-şi găsească forţă de muncă în Sibiu. Sibiul este plin de mari investitori. Mult mai mult nu se poate!”. Primarul Sibiului a făcut astfel de declaraţii în condiţiile în care, la finele lunii mai, la nivel de judeţ, în vreme ce Galaţiul numără peste 17.429 de şomeri şi o rată a şomajului de peste 8 la sută, Sibiul are de două ori mai puţini cetăţeni fără loc de muncă – 7.890 şi o rată a şomajului de doar 4,2 la sută.
Mai mulţi şi mai bine plătiţi
Sibiul avea, în luna aprilie, cu aproape 10.000 de salariaţi mai mult decât noi – 119.051 de oameni în câmpul muncii, în vreme ce Galaţiul contabiliza doar 109.311. Sibienii sunt şi mai bine plătiţi. Conform raporturilor lunare al Direcţiilor Judeţene de Statistică, salariul mediu brut este de 2.444 de lei de persoană la Sibiu şi doar 1.960 de lei la Galaţi, iar salariul mediu net ajunge la 1.759 de lei la Sibiu şi doar 1.422 de lei de persoană la noi.
Ei pe val, noi sub vremuri
Sibiul se află în plin trend pozitiv dacă socotim că, potrivit unei analize Econtext, PIB-ul a ajuns de la 7.225 de euro pe cap de locuitor, cât era în 2008, la 8011 de euro pe cap de locuitor. Galaţiul este, din păcate, în cădere liberă, dovadă că de la un PIB de 4.659 de euro pe cap de locuitor în 2008 a ajuns la la 4.582 de euro pe cap de locuitor.
Toate acestea sunt motive serioase pentru ca exemplul administraţiei Sibiului să fie preluat şi de autorităţile gălăţene.
Tombolă cu premii lunare pentru bun-platnici
Primăria Sibiu se laudă că, de când a fost finalizată reabilitarea uzinei de apă cu fonduri europene, cetăţenii primesc apă potabilă de o mai bună calitate. Cert este că sibienii plătesc 3,21 lei pe metru cub de apă potabilă şi 1,67 de lei pentru canalizare, mai puţin decât ne costă pe noi: 3.93 de lei pentru apă şi 1,85 de lei pentru canalizare. Apă Canal Sibiu derulează de mai bine de zece ani un concurs destinat tuturor clienţilor, persoane fizice, acţiune prin care este răsplătită fidelitatea utilizatorilor, dându-li-se posibilitatea să participe la o tombolă având ca premii produse tehnico-sanitare. După achitarea facturii, cei interesaţi completează un cupon pe care îl introduc în urna aflată în incinta casieriei. Lunar se face extragerea câştigătorilor din taloanele aferente lunii precedente.
Sibienii, încurajaţi să-şi pună centrale!
În februarie anul acesta, aleşii Sibiului au majorat subvenţia pentru căldură pentru ca oamenii branşaţi la sistemul de termoficare al oraşului să nu plătească mai mult de 265,24 de lei pe gigacalorie, mai mult decât gălăţenii, care scot din portofel 247,73 de lei pe gigacalorie. Presa sibiană scria, în urmă cu un an, că aproape toate locuinţele din municipiul Sibiu s-au debranşat de la sistemul centralizat de încălzire încă din anii 2000. Administraţia oraşului i-a încurajat pe clienţii SC Energie Termică SA să se debranşeze de la sistemul centralizat de distribuţie a agentului termic. Mai mult, chiar Energie Termică SA punea la dispoziţia celor interesaţi proiecte şi modele de centrale termice, servicii de instalare şi de punere în funcţiune a centralelor de apartament, şi nu oricum, ci în rate.
Investiţii în autobuze noi
Şi sibienii plătesc la fel ca noi 1, 5 lei pentru o călătorie cu mijloacele de transport ale societăţii publice locale, SC Tursib SA. Numai că beneficiază de cu totul alte condiţii! Proiectul de modernizare a sistemului de transport public în comun a început în 2007, de atunci şi până în prezent utilizându-se o sumă de aproximativ 7,5 milioane de euro, cu care au fost achiziţionate 35 de autobuze noi, 12 autobuze de mare capacitate, 16 automate de vânzare a biletelor, au fost achiziţionate şi instalate 25 de afişaje pentru trasee, a fost implementat un sistem de ticketing prin introducerea abonamentelor electronice. Iar anul trecut a început montarea de GPS-uri pe mijloacele de transport pentru o mai bună monitorizare a respectării orarelor de sosire în staţie.
La Galaţi abia anul acesta a fost aprobat un program multianual de achiziţionare a unor mijloace de transport noi - autobuze, troleibuze şi tramvaie, de implementare a unui sistem electronic de ticketing pentru transportul public de persoane, dar şi pentru modernizarea căilor de rulare pentru tramvaie, Primăria Galaţi ajungând la concluzia logică: „Suntem prea săraci să ne luăm SH-uri!”...
Apartamente scumpe foc
Un apartament cu trei camere, modernizat, cu două bucătării, baie, pivniţă şi posibilităţi de mansardare, aproape de centrul modern al oraşului ajunge la un preţ de 130.000 de euro, e drept, negociabil. Un apartament mai modest cu două camere este preţuit la 45.000 de euro, tot negociabil. Un apartament cu trei camere în centrul Galaţiului vă poate scoate din buzunar 35.000 de euro, minim, iar dacă e vorba de un bloc nou şi modern, peste 65.000 de euro.
Săvel Rotaru, preşedintele Comisiei de Urbanism: „Singurul oraş din România unde aş fi preferat să trăiesc”
Aşa ne-a mărturisit preşedintele Comisiei de Urbanism a Consiliului Local, inginerul Săvel Rotaru, când l-am întrebat ce părere are despre Sibiu. Liberalul ne-a vorbit cu admiraţie sinceră despre acest oraş, apreciind investiţiile făcute de Primărie în infrastructura şi curăţenia lui: „Sibiul este un oraş elevat, orientat spre cultură, un oraş civilizat, unde se simt efectele educaţiei germane”.
