În apropierea termocentralelor Complexului Energetic Oltenia (CEO) și a depozitelor de cenușă și zgură, viața localnicilor devine un adevărat coșmar zilnic, potrivit investigației realizate de Rise Project. Zonele Turceni, Rovinari sau Ișalnița sunt frecvent acoperite de un nor dens de cenușă, care pătrunde în case, curți și grădini, deși, pe hârtie, termocentralele raportează emisii „neobișnuit de scăzute” de dioxid de carbon, potrivit HotNews.ro.
Vântul transformă depozitele în adevărate bombe cu particule fine. Locuitorii sunt nevoiți să închidă geamurile, praful depunându-se pe mobilă, pe grădini și chiar pe alimente. Medic de meserie, doamna Brăcaci din Brănești (Gorj) povestește: „Ne rugăm: «Doamne, să nu bată vântul»”, pentru că o rafală de vânt înseamnă izolarea în casă și o nouă zi sub cenușă".
De ani de zile, oamenii se confruntă cu grădini impracticabile și curți acoperite de praf, iar particulele PM2.5 prezintă riscuri serioase pentru sănătate, putând provoca boli respiratorii, cardiovasculare sau chiar cancer pulmonar. Deși autoritățile monitorizează calitatea aerului, stațiile instalate nu surprind episoadele de poluare, fiind fie prost amplasate, fie incapabile să măsoare particulele cele mai periculoase.
Mai mult, raportările CEO privind emisiile de CO₂ ridică semne de întrebare. Analiza OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project) arată că termocentralele pe lignit au declarat emisii „neobișnuit de scăzute” în ultimii opt ani, ceea ce ar putea aduce avantaje financiare semnificative în privința certificatelor de emisii. Oficial, scăderea este justificată prin calitatea slabă a lignitului și „ineficiența” termocentralelor, însă experți independenți susțin că arderea incompletă a lignitului de calitate inferioară produce, dimpotrivă, poluare mai mare.
