„Posibilităţile noastre de dezvoltare spre ţară şi spre Europa, drumurile către vest, către Bucureşti, către centru, obligatoriu, toate trec pe la Brăila, lucru care ne şi îndeamnă spre ei” * „Putem spera să devenim, împreună cu Brăila, un punct nodal de trafic, de schimb de mărfuri din Vest în Est şi invers”
- Domnule primar, ce are Galaţiul şi nu are Brăila?
- Galaţiul are în primul rând un buget mai mare. Plusurile Galaţiului stau în faptul că are un număr mai mare de locuitori, cu o putere de cumpărare mai mare şi, cel puţin deocamdată, o situaţie economică ceva mai fericită decât Brăila, dar care nu va ţine o veşnicie dacă nu găsim alternative. Acestea sunt aspecte esenţiale într-o asociere de dezvoltare intercomunitară aşa cum ne dorim noi să facem. Şi mai trebuie să ţinem seama de ceva: un gălăţean din Cartierul Dunărea, din Ţiglina III, mai uşor ajunge în Brăila decât în Bariera Traian. Noi vrem să continuăm proiectul acela de locuinţe pe mia de hectare construind şi utilităţi sociale însemnând creşe, grădiniţe, magazine pentru cetăţeni. Acel teren conduce la diminuarea traficului, zgomotului în Brăila şi în Galaţi, oraşe cu densitate urbană foarte mare, două oraşe sufocate din punct de vedere al circulaţiei şi nu numai, a traiului de zi cu zi. Ne dă posibilitatea să respirăm. E o dezvoltare firească!
- Ce are Brăila şi nu are Galaţiul?
- Brăila are posibilităţi de dezvoltare a agriculturii în primul rând – un domeniu profitabil, cu o dinamică greu de egalat. Are Insula Mare a Brăilei. Şi mai are teren, suprafeţe generoase, pentru dezvoltare, mult mai mult decât Galaţiul. Legat de posibilităţile noastre de dezvoltare spre ţară şi spre Europa, drumurile către vest, către Bucureşti, către centru, obligatoriu, toate trec pe la Brăila, lucru care ne şi îndeamnă spre ei. Construim, dar degeaba construim dacă nu facem şi conectivităţile rutiere. Drumului ocolitor al Galaţiului, care are deja studiu de fezabilitate plătit de către Ministerul Dezvoltării, care merge din zona Braniştea, prin spatele Combinatului, şi vine aproape de Giurgiuleşti, de Zona Liberă, trebuie obligatoriu continuat cu un alt pod peste Siret, care să aibă conexiunea cu drumul rapid Galaţi - Brăila – Drajna şi Galaţi – Brăila – Focşani, unde se preconizează a fi cealaltă autostradă, care merge în nordul Moldovei. Brăilenii sunt consecvenţi proiectelor pe care şi le-au stabilit în trecut şi aici aş puncta zona de dezvoltare, zona metropolitană dintre Galaţi şi Brăila, unde au studii adevărate, studii de fezabilitate făcute.
- Mai este posibilă asocierea cu Brăila şi, dacă da, în ce condiţii?
- Sunt convins că asocierea este posibilă. Şi imperios necesară. O vom face, cu condiţia renunţării la orgoliile personale, punând în faţă interesul dezvoltării zonei Dunării de Jos. De aici au de câştigat şi gălăţenii, şi brăilenii.
- Cum v-aţi dori să arate peste 20 de ani zona dintre Galaţi şi Brăila?
- Sunt convins că va arăta aşa cum îmi doresc: o zonă superdezvoltată, cu unităţi de producţie, cu aeroport, cu o traversare a Dunării - fie tunel, fie pod - şi, mai ales, cu un centru administrativ regional, care să fie unul din cele mai moderne din ţară. Toate astea sunt generatoare de locuri de muncă şi bunăstare pentru 500.000 de locuitori! Centrul administrativ al regiunii poate fi construit fără nici un fel de problemă în zona Galaţi-Brăila. Centrul olimpic ne-ar putea crea, cel puţin din punct de vedere sportiv, cea mai mare atractivitate în sud-estul Europei, prin dezvoltarea proiectului în totalitate. Pe lângă sat olimpic, centru administrativ al regiunii, centru de bussines, locuinţe şi pentru gălăţeni şi pentru brăileni, obligatoriu zona dintre Galaţi şi Brăila trebuie să aibă o traversare a Dunării – vedeţi, nu spun nici pod, nici tunel. Este motorul, generatorul de trafic care duce la dezvoltarea zonei, locuri de muncă, este un proiect vital pentru regiune! Asta ne va aduce un trafic formidabil din Moldova noastră, Moldova de peste Prut şi Ucraina. Şi atunci avem şi speranţa – cu acoperire faptică – că autostrada Mării Negre care astăzi, în planşe, se opreşte la Ismail, va continua către noi. Acum nu are de ce să continue către noi, nu avem nicio oportunitate pe care s-o oferim ucrainenilor, estului Europei. Aşa, având traversarea Dunării, obligatoriu forţăm ca autostrada Mării Negre să vină către traversarea noastră a Dunării. Putem spera să devenim, împreună cu Brăila, un important centru de transbordare a mărfurilor, un grânar Brăila – Galaţi care să ducă cereale în tot estul Europei, un punct nodal de trafic, de schimb de mărfuri din Vest în Est şi invers, având şi particularitatea de a fi singurul centru pentamodal din Europa.
