Interviu cu primarul municipiului Brăila, Aurel Simionescu: „Asocierea este cel mai important pas din istoria oraşelor Brăila şi Galaţi”

Interviu cu primarul municipiului Brăila, Aurel Simionescu: „Asocierea este cel mai important pas din istoria oraşelor Brăila şi Galaţi”
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

„Ceea ce vreau să le spun prietenilor noştri gălăţeni este că dacă Brăila rămâne izolată, la fel se va întâmpla şi cu Galaţiul” * „Sper să găsim, până la urmă, înţelepciunea necesară continuării acestui proiect” * „Trebuie să rămânem uniţi în nişte proiecte comune”

- Ce are Galaţiul şi nu are Brăila?

- Deocamdată, Galaţiul are mai mulţi locuitori şi, atunci când suntem analizaţi pe diverse structuri, parteneriate, numărul de locuitori căruia i se adresează un proiect sau un serviciu public este relevant. Are o putere economică mai mare decât Brăila, prin Arcelor Mittal, prin Şantierul Naval, prin numărul întreprinderilor mari, dar şi prin puterea de cumpărare. Să nu uităm că şi Brăila, dar şi Galaţiul s-au dezvoltat, în primul rând, prin porturile de la Dunăre, ca şi activitate comercială. De aici a pornit bogăţia şi la Galaţi, şi la Brăila. Că lucrurile s-au schimbat pe parcurs, asta este o altă poveste. Galaţiul are o poziţie strategică pe Dunărea Maritimă, mai aproape de gurile Dunării, aproape de graniţa Uniunii Europene cu Moldova, Ucraina, în spaţiul ex-sovietic. Că nouă ne place sau nu, reprezintă un potenţial extraordinar pentru mărfurile care se fac în România sau care tranzitează ţara noastră. Noi nu trebuie să neglijăm nicio posibilitate prin care oamenii din Galaţi şi Brăila pot câştiga.

- Ce are Brăila şi nu are Galaţiul?

- Brăila are un potenţial turistic mai ridicat. Prin voia unor împrejurări, ea şi-a păstrat cea mai mare parte a clădirilor şi noi am mai şi investit în acest sens, iar ele capătă un anumit contur şi un anumit interes turistic. Iarăşi, poate că supăr pe cineva, dar Brăila culturală reprezintă semnificativ mai mult decât Galaţiul, prin preocupările noastre, atitudine. Chiar dacă Galaţiul are mai multe instituţii culturale, ca şi activităţi noi am început cu George Grigoriu în mai şi terminăm cu Festivalul de Jazz, în septembrie: muzică uşoară, populară, fanfare, Festivalul Hariclea Darclee, muzică clasică. Lucrurile acestea urcă Brăila, cel puţin în perioada de vară, în top. Dincolo de cheltuieli, apar şi veniturile: oamenii vin, se cazează, mănâncă, beau, în fapt consumă. Trebuie să avem în vedere avantajele: Dunărea, Insula Mică a Brăilei – ca potenţial turistic, Insula Mare a Brăilei – şi ca potenţial turistic, dar mai ales agricol. Brăila are un avantaj din acest punct de vedere. Mai luăm în discuţie că cei ce vin la Brăila, trag o fugă şi la Galaţi şi invers.

- Mai este posibilă asocierea cu Galaţi şi, dacă da, în ce condiţii?

- Lucrăm de câţiva ani în formatul acesta şi este ceva ce a funcţionat. Legea spune că ceva care funcţionează, în general, poate fi îmbunătăţit. Regiunea administrativă este ceva, asocierea noastră pentru a rezolva nişte probleme ale comunităţii este altceva. Nu avem nevoie nici de schimbarea Constituţiei, nici de alte acte normative. Noi avem cadrul legal să ne asociem pentru ceva. Prima chestiune a fost podul, apoi a fost Delta Dunării - să o sprijinim. Ce interes va avea Constanţa să sprijine Delta? Partea de turism este o chestiune pe care o încurajăm. Asocierea noastră nu are legătură deosebită cu regionalizarea. Să nu uităm că cei din Tulcea vin la Galaţi şi Brăila, când au o problemă, nu se duc la Constanţa. Proiectul acesta, parteneriatul între Galaţi, Brăila şi Tulcea ar trebui să funcţioneze, să meargă în continuare. Nu trebuie neapărat din perspectiva regionalizării să facem un pol care să forţeze un anumit tip de regiune, ci pentru a ne rezolva nişte proiecte. Ceea ce vreau să le spun prietenilor noştri gălăţeni este că dacă Brăila rămâne izolată, la fel se va întâmpla şi cu Galaţiul. Ne place, nu ne place, acesta este adevărul. Nu putem să mergem în continuare aşa. Hotarele nu trebuie să însemne lipsă de colaborare, chiar şi în contextul regionalizării. Eu sper să găsim, până la urmă, înţelepciunea necesară continuării acestui proiect. Dacă se face pod, acolo vor lucra şi brăileni, dar şi gălăţeni. Traficul aduce (dincolo de maşini) moteluri, restaurante, locuri de muncă. Asocierea este cel mai important pas de când există Brăila şi Galaţi. Ar trebui să ne atragem, nu să ne respingem.

- Cum v-ati dori să arată, peste 20 de ani, zona dintre Galaţi şi Brăila?

- Viitorul apropiat îl văd ca pe o relaţie, fiecare dintre noi îşi urmăreşte interesele locuitorilor săi, dacă vorbim despre străzi, canalizare, apă, care trebuie să rămână ale fiecăruia dintre noi. Trebuie, în schimb, să rămânem uniţi în nişte proiecte comune, care vizează drumul expres Brăila-Galaţi, care vizează dezvoltarea zonei dintre Brăila şi Galaţi şi „mobilarea” ei. Pe de o parte, fiecare trebuie să îşi rezolve problemele interne. Haideţi să facem ceva. Până acum, deşi noi avem tot felul de protocoale semnate, întâlniri, un rezultat concret nu este. Când trecem Siretul, uităm. Eu spun cu regret - şi nu vreau să fiu înţeles greşit - că uitarea e mai accesibilă, se pare, celor de la nordul Siretului. În afară de Siret, nu ştiu ce ne desparte. Orgolii, ambiţii… Pe măsură ce trece timpul, apar noi posibilităţi, oportunităţi. Noi avem nişte planuri. Văd zona Brăila-Galaţi populată, o nouă dimensiune. Trebuie să trecem peste nişte orgolii, pentru că nu are importanţă cine este mai mare, cine este mai tare. Nimeni nu o să ia podul cu el, nimeni nu o să ia drumul expres, nimeni nu o să ia aeroportul sau Delta Dunării.

Citit 2519 ori Ultima modificare Luni, 08 Iulie 2013 09:42

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.