Campanie VL "Cum renaştem Galaţiul": De ce se sufocă oraşul, îngropat în beton (GALERIE FOTO)
Foto: Foto: Bogdan Codrescu şi Primăria municipiului Arad

Campanie VL "Cum renaştem Galaţiul": De ce se sufocă oraşul, îngropat în beton (GALERIE FOTO)
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

* La Galaţi, liniile de tramvai sunt flancate de gropi, sau, de în cel mai fericit caz, de benzi de asfalt  *  La Arad, covorul de iarbă a cucerit şi până şi spaţiul dintre liniile de tramvai, iar oraşul respiră prin miile de metri pătraţi de verdeaţă bine întreţinută *  În vreme ce Parcul Pădurice, cu fântâna lui cântătoare, a devenit obiectiv turistic al Aradului, la Galaţi, lucrările la arteziana din Grădina Publică au fost reluate şi, după aproape doi ani, abia pe 10 noiembrie parcul ar trebui să fie gata!


Fântâna arteziană din Grădina Publică, lăsată deliberat de autorităţi în afara proiectului de modernizare cu fonduri europene a parcului, a pus piedică finalizării la termen, adică pe 10 mai, a investiţiei şi i-a privat pe gălăţeni şi vara aceasta de una dintre cele mai importante oaze de verdeaţă ale oraşului. Şi dacă tot ne prăjim sub soarele dogoritor, nu o putem face nici măcar într-un cadru organizat, adică la Plaja Dunărea, pentru că ar trebui să plătim cu 6 lei de persoană, pentru un bazin gol şi altul plin cu apă doar în weekend. La capătul vestic al ţării, sute de arădeni şi turişti iau cu asalt Ştrandul „Neptun”, care oferă facilităţi demne de un Aqualand, iar seara se bucură de Parcul Pădurice, unde fântâna plutitoare cântă şi dansează pentru ei, într-un feeric spectacol de lumini.

La Arad s-a putut!

Modernizarea Grădinii Publice şi Reamenajarea zonei de agrement a Pădurice sunt proiecte cu fonduri europene iniţiate în 2011. Numai că, în vreme ce la arteziana noastră abia s-au reluat lucrările făcute cu bani de la bugetul local, arădenii şi-au făcut, cu fonduri europene, o splendoare de fântână plutitoare muzicală, al cărei jet central ajunge la înălţimea de 30 de metri, şi au reconstruit parcul din jur. Pe lângă spectacolul de muzică şi lumină pe care îl dă seară de seară, arteziana oxigenează apa lacului. Primăria Arad a creat, astfel, un nou punct de atracţie în oraş pentru localnici şi vizitatori. „E o mare satisfacţie să vezi în fiecare seară cum sute de oameni de toate vârstele vin aici să admire fântâna de pe lac, se relaxează în aer liber şi se bucură de această investiţie. Mai mult, în acest an am completat proiectul realizat cu fonduri structurale cu o nouă zonă, unde există echipamente de joacă pentru copii şi alte dotări. Noua amenajare a fost realizată din bugetul local, o parte din cheltuieli fiind incluse la finanţare şi în Fondul de Mediu”, am aflat de la purtătorul de cuvânt al Primăriei Arad, Corina Drăghici. Revenind la Grădina Publică, în care gălăţenii se mai strecoară printre gratiile gardului, am descoperit cu surprindere că, pe panoul care descrie investiţia în curs de desfăşurare, termenul de finalizare a fost modificat din 10 mai în 10 noiembrie 2013. Deci Grădina a ratat vara asta!

Faleza, aşa cum o vor arădenii

Dacă noi avem Faleza Dunării, arădenii au o faleză a Mureşului pe care ştiu să şi-o valorifice. Potrivit Corinei Drăghici, în acest an va fi realizat un nou parc pe malul Mureşului, pe o suprafaţă de peste 16.000 de mp. Parcul se va numi “Aventura voinicilor” şi va fi adiacent unuia din cele mai mari cartiere din municipiu (Micălaca), dar totodată apropiat de centrul oraşului. “Este o zonă generoasă de pe malul Mureşului care până acum n-a fost valorificată. Contactul de proiectare şi execuţie (3,4 milioane de lei) a fost semnat la sfârşitul anului trecut, proiectul tehnic este finalizat, iar execuţia va începe în câteva zile. Prin conceptul modern şi prin dotările prevăzute credem că acest nou parc va fi o mare atracţie şi îi va bucura pe copii. Amenajarea acestui nou parc destinat copiilor face parte dintr-un program de reamenajare şi punere în valoare a falezei Mureşului, pentru care Primăria Arad a organizat în anul 2011 un concurs de idei la care au participat arhitecţi şi urbanişti din toată ţara. Propunerile lor vor fi puse în practică pas cu pas”, ne-a spus Corina Drăghici.

În vreme ce parcurile gălăţene suferă de delăsare, presa arădeană scria recent despre trei parcuri Caius Iacob, Parcul Eroilor şi Parcul UTA care au fost reabilitate şi modernizate cu fonduri locale, valoarea investiţiilor depăşind 262.000 de lei. Aşa au luat naştere 7.000 de metri pătraţi de covor verde fie că e vorba de trifoi pitic, fie gazon de tip sport. Nu e de mirare din moment ce “traverse” verzi despart şi liniile de tramvai din centrul oraşului. Să ne amintim de gropile noastre?

Dacă la Galaţi spaţiile verzi sunt udate cu cisternele, la Arad este în curs de realizare un program prin care scuaruri, părculeţe, sensuri giratorii - o suprafaţă totală de peste 142.000 mp - va fi echipată cu sisteme de irigaţii automate şi gazon (rulouri sau plantaţie). Conform Primăriei, lucrările vor continua şi anul viitor, valoarea contractului fiind de 8.000.000 de lei cu TVA.

Investiţii coerente şi susţinute

Arădenii nu au motive să regrete dacă nu ajung pe litoral, pentru că Ştrandul Neptun, considerat cel mai mare din ţară, reprezintă mult mai mult decât şezlonguri şi piscine. “Amplasamentul din inima oraşului, suprafaţa de peste 27 de hectare şi cadrul natural de excepţie pe malul Mureşului fac din ştrandul Neptun o zonă de agrement estival unică. Ştrandul funcţionează de peste 40 de ani, iar în 2008 Primăria a început un program de modernizare, care a adus an de an noi facilităţi şi atracţii pentru miile de vizitatori care intră zilnic pe porţile ştrandului. Până în prezent, valoarea acestor investiţii se ridică la 16,5 milioane de lei, iar de curând au început lucrările de construire a unei pasarele peste râul Mureş, o nouă cale de acces la ştrandul Neptun, valoarea investiţiei fiind de 9 milioane de lei”, ne-a comunicat Corina Drăghici. La ştrand au fost refăcute zonele pentru plajă, dar şi bazinele, care beneficiază de apă controlată termic, a fost construit un bazin cu valuri artificiale şi au fost amenajate noi terenuri cu nisip pentru fotbal şi volei. Noutatea acestei veri o reprezintă cele două tobogane demne de un Aqualand - un tobogan tip „Wide slide” şi de unul din categoria “Space Hole” care pornesc de pe aceeaşi platformă, situată la o înălţime de opt metri. „În aceeaşi platformă este pregătit şi un al treilea circuit, pe care dorim să-l realizăm anul viitor. Iar în anul 2015, la ştrand vor fi şase piste de tobogan de diferite tipuri”, spune Primăria Arad. Noi ne uităm la Plaja Dunărea, care îşi întâmpină oaspeţii cu un bazin răpciugos şi gol şi ne trece de băi de soare!

Bani mai mulţi - Cât se cheltuieşte pe cap de cetăţean

Municipiul Arad are o populaţie mai mică decât Galaţiul - 159.074 de locuitori, dar un buget local mult mai consistent, la capitolul cheltuieli - 493.411.000 de lei, adică 3.101 de lei pentru fiecare locuitor în parte. Cu un buget local de 348.410.000 de lei (fără credite sau emisiuni de obligaţiuni), Primăria Galaţi are la dispoziţie 1.369 de lei pentru fiecare dintre cei 249.432 de locuitori.

Investiţii europene - Performanţă recunoscută la nivel naţional

„Sunt ghid turistic în Arad. Până de curând nu vedeai aşa de multă activitate aici, dar de când s-a reabilitat centrul vechi cu bani europeni, lucrurile s-au schimbat. Acum aduc turişti din ţară şi din străinătate să vadă Aradul şi regiunea. Infrastructura modernă face zona accesibilă, iar oraşul îi cucereşte pe oameni. E foarte fain!”. Este spotul pe care l-aţi putut urmări la televizor în cadrul unei Campanii de informare publică derulată de Ministerul Afacerilor Europene în care investiţiile europene realizate de Primăria Arad au fost selectate ca exemple de succes.

Felicitări prezidenţiale - Şomeri puţini, rată scăzută

În urmă cu doar câteva zile, preşedintele Traian Băsescu felicita autorităţile din Arad, în frunte cu primarul Gheorghe Falcă, pentru rata redusă a şomajului, performanţă la care atragerea fondurilor europene a avut o contribuţie esenţială. Judeţul Arad are o populaţie cu 100.000 de locuitori mai mică decât Galaţiul - 493.411 locuitori, şi o rată a şomajului de doar 3,4 la sută, cu 5,4 procente mai mică decât noi. Judeţul nostru are cu peste 10.400 de şomeri în plus faţă de Arad.

Ei pe val, noi sub val - Salariaţi mai mulţi

Aradul, deşi mai mic, ne depăşeşte la numărul de salariaţi – 121.205 persoane, în vreme ce la Galaţi 109.311 persoane au loc de muncă. La salarii, diferenţa nu este substanţială: arădenii câştigă 2.022 de lei salariu mediu brut şi 1.467 de lei net, iar gălăţenii 1.960 de lei salariu mediu brut, şi 1.422 net. Trendul pozitiv al Aradului este dovedit de PIB care a crescut, conform unei statistici realizate de Econtext de la 6.581 de euro pe cap de locuitor, în 2008, la 7.328 de euro în 2013. Galaţiul se scufundă cu un PIB în scădere de la 4.659 de euro (în 2008) la 4.582 de euro, pe cap de locuitor, în 2013.

Strategia primarului Gheorghe Falcă: Mai întâi infrastructura vitală, apoi estetica urbană

Într-o declaraţie acordată în exclusivitate ziarului nostru, primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, şi-a expus strategia de rezolvare a problemelor comunităţii: “Sunt bucuros că am reuşit să ajungem, ca oraş, în etapa în care agenda publică este preocupată prioritar de tema spaţiilor verzi. Asta indică foarte clar faptul că am reuşit să rezolvăm problemele de confort urban elementar, utilităţile obligatorii în secolul XXI.

În 2004, jumătate din oraş nu avea canalizare şi pe zeci de kilometri de străzi arădenii nu aveau reţea de apă potabilă, la fel cum mare parte din reţelele existente erau foarte vechi şi degradate. Aceste probleme trebuiau rezolvate cu prioritate, pentru că erau stringente şi au necesitat resurse financiare uriaşe. A trebuit să ne concentrăm pe găsirea de soluţii şi am reuşit, poate mai mult decât orice altă municipalitate din România, să atragem zeci de milioane de euro pentru a duce la bun sfârşit aceste investiţii în timp record. Rezultatele se văd în noul confort urban de care beneficiază în viaţa de zi cu zi arădenii.

Odată rezolvate problemele vitale de infrastructură, am putut să ne îndreptăm atenţia şi resursele către proiecte care ţin de «estetica urbană». Proiectele pentru parcurile din zona centrală sunt doar o parte din preocupările noastre, pentru că tematica spaţiilor verzi pe care o tratăm la nivel de Primărie este mult mai cuprinzătoare“, ne-a declarat primarul Aradului.

Cât despre Galaţi, infrastructura e vai mama ei, iar de estetică urbană nici nu poate fi vorba!

Citit 3943 ori Ultima modificare Duminică, 11 August 2013 17:32

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.