* Dacă Primăria ar construi câte un pasaj de protecţie pentru fiecare imobil cu risc seismic I din Galaţi, atunci asemenea tuneluri s-ar întinde pe străzi întregi * Blocurile ale căror apartamente au fost modificate iresponsabil de proprietari s-ar putea prăbuşi, dar cele mai afectate la un cutremur ar fi centrul vechi al oraşului şi Ţiglina I
Nu mai puţin de 27 de blocuri din municipiul Galaţi au fost expertizate, trei – M19 şi G4 din Micro 19 şi C de pe strada Domnească nr. 19 – fiind încadrate în clasa de risc seismic I, restul în clasa a II-a de risc seismic. Alte 62 de imobile cu bulină roşie sunt propuse pentru demolare şi 58 de clădiri „diagnosticate” cu risc seismic I-IV sunt propuse spre consolidare. Aşa reiese din cele trei tabele publicate pe portalul Primăriei municipiului Galaţi, pe care le puteţi consulta pe site-ul ziarului "Viaţa liberă". În total, peste o sută de imobile ne pot pune viaţa în pericol la un cutremur cu forţa celui care ne-a zguduit pe 4 martie 1977.
Acesta este, însă, doar vârful aisbergului. În realitate, situaţia ar putea fi mult mai dramatică, ţinând cont că unele expertize s-au făcut cu mulţi ani în urmă şi că un imobil care acum un deceniu era încadrat în clasa a II-a de risc seismic ar putea merita acum bulina roşie. Nu trebuie uitate nici blocurile ale căror apartamente, în special de la parter, au fost modificate în mod iresponsabil de către proprietari, fiind afectată structura de rezistenţă a construcţiei.
Miercuri, 4 martie, se împlinesc 38 de ani de la devastatorul seism care s-a soldat cu peste 35.000 de locuinţe prăbuşite, peste 1.500 de victime şi nu mai puţin de 11.300 de răniţi. Pentru că activitatea seismică din zona Vrancea nu se opreşte, am încercat să aflăm de la inginerul constructor Săvel Rotaru, preşedintele Comisiei de Urbanism a Consiliului Local, fost şef al Inspectoratului în Construcţii, ce s-ar întâmpla în cazul unui cutremur similar celui din 1977.
Pericol!
„Un cutremur similar celui din 1977 ar fi o catastrofă pentru Galaţi”, ne-a declarat Săvel Rotaru. Potrivit specialistului, multe dinte construcţiile care au avut de suferit la cutremurul din 1977 nu au fost reparate, iar structura lor de rezistenţă a fost afectată şi de cutremurele ulterioare. Şi dacă imobilele proiectate după 1977 pot fi considerate mai sigure, pentru că s-au realizat cu respectarea unor normative mult mai severe, nu acelaşi lucru se poate spune despre clădirile realizate anterior, în special cele construite între cele două războaie mondiale.
În opinia lui Săvel Rotaru, cea mai gravă situaţie se înregistrează în Ţiglina I, unde blocurile prezintă crăpături şi ar trebui, în funcţie de fiecare situaţie în parte, fie consolidate, fie demolate şi reconstruite în alte zone mai sigure.
Inginerul constructor afirmă că blocurile care s-au prăbuşit la cutremurul din 1977 în Bucureşti sunt cele la care parterul a fost modificat. Aceeaşi soartă ar putea avea blocurile cu structura de rezistenţă afectată de modernizările făcute în apartamente, de locuinţele de la parter transformate, după capul fiecăruia, în spaţii comerciale sau de prestări servicii.
Ce-i de făcut
Dacă Primăria ar construi în jurul fiecărui imobil cu risc seismic un tunel de protecţie cum a făcut pe Domnească nr. 24, atunci străzi întregi, cum este, de exemplu Cuza, ar trebui să devină „pasaje”. Nu aceasta este soluţia. Săvel Rotaru consideră că ar trebui constituită o comisie specială, la nivelul Galaţiului, care să analizeze structura de rezistenţă a clădirilor şi să impună măsuri serioase înainte ca oraşul să ajungă sub dărâmături. Pentru că, aşa cum atrăgea atenţia într-o şedinţă de Consiliu Local, nu e nevoie de un cutremur de 7 grade cum a fost cel din ’77; „un seism de forţă orizontală la adâncimea de 40 de km” poate avea consecinţe la fel de grave!
CLICK AICI pentru a vedea LISTELE cu IMOBILELE EXPERTIZATE de Primăria Galaţi
