* După ani de aşteptare, Galaţiul are, în sfârşit, un Plan Urbanistic General, un regulament local de urbanism şi de o strategie de dezvoltare spaţială * În locul garajelor se pot face grădiniţe, spaţii verzi sau spaţii de cultură şi petrecere a timpului liber * Oraşul nu va mai avea un centru administrativ şi un centru comercial, ci mai multe puncte sau areale polarizatoare, şi va creşte regimul de înălţime a construcţiilor pe anumite artere
Planul Urbanistic General al Galaţiului (PUG), regulamentul local de urbanism şi strategia de dezvoltare spaţială a oraşului, elaborate de Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti, au fost aprobate de Consiliul Local şi se vor aplica în următorii zece ani. Potrivit arhitectului şef al municipiului Galaţi, Teodora Voicilă, la proiect se lucrează din 2008, a fost definitivat în ianuarie 2012, iar până in toamna anului 2014 s-a aflat în procedura de obţinere a avizelor de la instituţiile interesate locale şi naţionale. Cel mai dificil aviz a venit de la Direcţia de Drumuri şi Poduri de la Iaşi căreia i-au trebuit doi ani şi jumătate să-l dea! În schimb, avizul Ministerului Dezvoltării a venit împreună cu felicitările Comisiei Naţionale pentru lucrările realizate cu efort, pasiune şi dedicare. În termeni generali, Planul Urbanistic General este mult mai permisiv decât cel anterior în ceea ce priveşte ocuparea eficientă a terenurilor, încurajând dezvoltarea intensivă. După cum am aflat de la arhitectul şef al oraşului, au fost identificate zonele care au nevoie de restructurare, reconversie, revitalizare, de care Primăria va trebui să ţină seama în fundamentarea investiţiilor viitoare.
Fiecare cartier, cu centrul său
Principalul efect al PUG va fi îmbunătăţirea calităţii peisajului urban, crearea unor poli urbani, a unor axe culturale şi verzi. „După un timp, oraşul nu va mai avea un centru administrativ şi un centru comercial, ci mai multe puncte sau areale polarizatoare. În acest fel, se vor modifica fluxurile de trafic, actuala zona centrală - strada Domnească - va căpăta alt caracter, făcând posibilă transformarea acesteia în axă culturală. Eliminarea construcţiilor parazitare din zonele de locuinţe colective va permite echiparea cartierelor cu zone de tip central, cuprinzând dotări publice, spaţii de odihnă şi petrecere a timpului liber, comerţ şi servicii de proximitate, spaţii de parcare etc. În acest mod, deplasarea populaţiei spre alte zone va fi ocazională şi va avea altă dinamică. Traficul va fi mai lejer, timpii de parcurs mai mici, confortul de locuire va creşte”, ne-a explicat arh. Teodora Voicilă.
Avem şcoli, n-avem grădiniţe şi creşe
„Analizele efectuate relevă areale cu surplus de dotări din categoria învăţământului şcolar, dar cu un mare deficit de dotări din categoria învăţământului preşcolar, a creşelor, grădiniţelor şi din categoria funcţiunilor de cultură şi petrecere a timpului liber. E clar că în aceste zone sunt necesare investiţii pentru creşe, grădiniţe, bibliotecă, cinematograf, parcuri etc. şi să se investească doar în modernizarea şcolilor existente, fără a se creşte numărul acestora”, a subliniat Teodora Voicilă.
Fireşte, PUG analizează şi zonele ocupate de garaje şi propune, în loc. realizarea de dotări şi echipamente publice. „Garajele ocupă acum suprafeţe ample în cartiere în care există deficit de locuri de parcare, de grădiniţe, de spaţii verzi, iar căile de circulaţie sunt subdimensionate. Reconfigurarea acestor zone trebuie să se facă astfel încât, prin noile investiţii, să se raspundă la cerinţele locuitorilor”, ne-a declarat arhitectul şef al oraşului.
Unde se mai poate dezvolta oraşul?
Conform PUG, municipiul Galaţi se poate dezvolta în primul rând intensiv, prin ocuparea eficientă a terenurilor construibile. Şi aici nu e vorba doar de zonele ocupate de garaje. „Sunt identificate zone şi impuse condiţiile în care se poate obţine un procent de ocupare a terenurilor mai mare decât a fost reglementat anterior, respectiv un regim de înălţime crescut. Un exemplu în acest sens este b-dul G. Coşbuc, unde, prin regulament, se tinde spre creşterea regimului de înălţime spre bulevard, în paralel cu armonizarea acestui nou ţesut cu cel existent în zona Rizer, cu regim de înălţime scăzut, cu un parcelar specific perioadei în care a fost constituit”, spune Teodora Voicilă.
Potrivit acesteia, dezvoltarea extensivă - prin creşterea suprafeţei intravilanului - se face în zona de sud-vest a oraşului (spre Movileni), în partea de nord a cartierului Fileşti şi a combinatului, dar şi în partea de est, între Lacul Brateş şi actuala limită a intravilanului. „Pentru reglementarea modului de construire în aceste areale, avem în vedere iniţierea unor planuri urbanistice zonale, cu obiectiv principal trasarea infrastructurii şi asigurarea legăturilor de trafic cu diferite zone ale municipiului”, a explicat arhitectul şef al oraşului.
Ce prevede Planul Urbanistic General cu privire la centrul oraşului şi la Faleza Dunării, vă spunem într-o ediţie viitoare a ziarului „Viaţa liberă”.
Dezvoltarea infrastructurii rutiere
Prin Planul Urbanistic General sunt stabilite intervenţiile prioritare: modernizări ale infrastructurii, lărgiri de artere, dar şi preluarea unui sector din DN2b în administrare, ca urmare a extinderii intravilanului. Planul a fost deja avizat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale şi va fi completat cu Planul de Mobilitate Urbană aflat în elaborare.
Citeşte şi: Primăria pregăteşte EXPROPRIERILE din Ancora şi Traian
