Cercetări finanţate din bani de la bugetul local. SE CAUTĂ ARHEOLOGI pentru Poarta Turcească şi Cavoul Roman | FOTO
Foto: ”Viața liberă”, Marius Negri

Cercetări finanţate din bani de la bugetul local. SE CAUTĂ ARHEOLOGI pentru Poarta Turcească şi Cavoul Roman | FOTO
Evaluaţi acest articol
(18 voturi)

După Castrul Roman de la Tirighina, alte două monumente istorice din patrimoniul gălăţean ignorate atâta amar de vreme - Poarta Turcească şi Cavoul Roman - vor beneficia de cercetări arheologice preventive, finanţate de la bugetul local.

Descoperirile arheologilor la situl Tirighina-Barboşi au devenit argumente pentru ca Primăria Galaţi să depună cerere de finanţare europeană pentru punerea în valoare a acestui monument de importanţă naţională. Cercetarea arheologică preventivă a fost realizată în această vară, de către specialiştii Muzeului de Istorie "Paul Păltănea", care au câştigat licitaţia organizată de Primăria Galaţi, cu o ofertă de 257.000 de lei fără TVA.

Municipalitatea tocmai a lansat, pe portalul propriu, o achiziţie publică pentru atribuirea unui nou contract de servicii de cercetare arheologică preventivă. Sunt vizate două obiective de importanţă locală înscrise pe Lista Monumentelor Istorice din România: Poarta Turcească şi Cavoul Roman. Valoarea totală estimată a achiziţiei este de 283.200 de lei fără TVA de la bugetul local, din care 133.200 de lei fără TVA pentru Poarta Turcească şi 150.000 de lei fără TVA pentru Cavoul Roman, iar ofertele sunt aşteptate până marţi, 19 septembrie.

Poarta Turcească, destin zbuciumat

Pe strada Egalităţii nr. 16, înconjurată de garaje şi blocuri, în vecinătatea unui bătător de covoare, ruina unei porţi monumentale năpădită de buruieni se încăpăţânează să reziste, unică mărturie a faptului că acolo a existat un han. N-a fost un han turcesc, însă meşterii angajaţi să-l construiască au lucrat după moda de la... Înalta Poartă, dar au folosit şi elemente greceşti, cum sunt stâlpii, în stil ionic. Hanul a fost demolat în perioada 1982-1984. A rămas stingheră poarta, iar singura tentativă de restaurare a ei a avut loc în anul 1995 şi a făcut mai mult rău decât bine: a distrus elemente decorative solare şi capitelurile în stil ionic ale celor patru coloane adosate construcţiei, decoraţiuni ce mai pot fi admirate azi doar în pozele de arhivă ale Direcţiei pentru Cultură Galaţi. Iar parcul care ar fi trebuit să pună în valoare monumentul nu a fost realizat niciodată…

Potrivit caietului de sarcini al achiziţiei publice, Primăria îşi doreşte acum efectuarea de investigaţii geo-fizice şi cercetări arheologice preventive (pe o suprafaţă de 1.500 mp), care "să analizeze starea în care se află Poarta Turcească, monument construit la Galaţi la începutul secolului al XIX-lea, precum şi identificarea tuturor obiectivelor de intervenţie, în aşa fel încât să fie făcute propuneri pentru punerea în valoare a patrimoniului arheologic".

Cavoul de sub parcare

"Municipiul Galaţi intenţionează punerea în valoare turistică şi istorică a monumentului istoric Cavoul Roman, situat pe strada Oţelarilor, în zona blocurilor D14-D16", scrie negru pe alb în caietul de sarcini al achiziţiei publice.

Aşa cum aţi putut afla deja din Campania VL "Comori de patrimoniu", monumentul funerar, construit în secolul IV d.Hr., a fost descoperit din întâmplare, în 1974, în timp ce se lucra la construcţia blocurilor. "Arheologul Mihalache Brudiu a avut atunci surpriza să descopere o adevărată comoară culturală din timpul lui Constantin cel Mare. Cavoul subteran, al unui conducător militar, avea 12 metri lungime şi nouă metri lăţime, patru metri înălţime, 1,7 metri grosime, era acoperit de un tumul, avea un culoar şi o cameră funerară cu cistă şi absidă plus o absidă pentru ritualuri, ziduri de piatră, tencuite cu var pictat cu tempera roşie şi brună şi bolţi din cărămidă", dezvăluia jurnalistul Victor Cilincă, în "Viaţa liberă".

Cavoul este conservat "in situ", adică îngropat sub placa de beton a parcării, la "umbra" unui punct de gunoi. Tocmai de aceea, Primăria cere ca, pentru efectuarea cercetării arheologice, prestatorul să asigure utilajele pentru degajarea planşeului din beton şi forţa de muncă necalificată necesară.

Şi în cazul Cavoului Roman se cer efectuarea de investigaţii geo-fizice şi cercetări arheologice preventive (pe o suprafaţă de 1.780 mp), care "să analizeze starea în care se află Cavoul Roman, precum şi identificarea tuturor obiectivelor de intervenţie, în aşa fel încât să fie făcute propuneri pentru punerea în valoare a patrimoniului arheologic".

Cercetarea va trebui avizată de Ministerul Culturii, iar durata contractului este, pentru fiecare dintre obiective, de 60 de zile, calculate după obţinerea autorizaţiei de săpătură arheologică preventivă.

Criteriul de atribuire a achiziţiei publice pentru cercetare arheologică preventivă îl constituie preţul cel mai scăzut.

Ce vrea administraţia locală

Primăria Galaţi este convinsă că realizarea cercetărilor arheologice va contribui la punerea în valoare a monumentelor istorice şi la includerea acestora în circuitul public, constituind o modalitate de educaţie şi de promovare a istoriei locale. Totodată, reabilitarea şi punerea în valoare a monumentelor vor contribui la diversificarea ofertelor culturale şi educaţionale la nivelul municipiului şi judeţului Galaţi, devenind principal pol de atracţie turistică în această zonă.

Citit 3757 ori Ultima modificare Miercuri, 13 Septembrie 2017 01:39

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.