NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi

O doamnă banală (cu literă mare şi sine-qua-non)

Scris de Luni, 02 Martie 2015
O ştie oricine... nu-i nimeni în stare să stea fără ea sau să meargă oriunde... ea-i alfa, omega, păgâna şi sfânta, ea-i moarte şi viaţă de mari şi mărunte! Şi-i pricină dreaptă a lumii în care norocul se-nvârte, s-opreşte, se-nvârte... şi-i soră cu sfera, şi-i soră cu cercul, conduce frumoase,…

Magie verde (cu maiorul descoperit, Romică Bălan, mare cititor de VL, La mulţi ani!)

Scris de Sâmbătă, 28 Februarie 2015
La foc mic... şi-n zadar!... fierb un vis vagabond... vis alb-negru, de mult, de atunci, hăt de când auzeam gratuit filarmonici de câmp şi-ascultam poezii din văzduh, din pământ...! Se făcea (în cel vis) că nu ştiu cine sunt... şi nu am întrebări... n-am nici lung şi nici lat... pur…

Alb-negru (balet matrimonial)

Scris de Vineri, 27 Februarie 2015
Tu aduni tăcerea lebedelor negre, eu adun tăcerea lebedelor albe...!... Câtă pregătire, taină şi splendoare... să (ne)-ajungă nunta/cântecul aproape! Adunăm tăcerea lebedelor toate, adunăm acorduri mute para/fine... şi râvnim Sonata Nunţii fără capăt, cum Singurătatea cestor balerine, cum Singurătatea cestelor soprane care (nu) aşteaptă pururea să cânte şi-şi păzesc mirarea/glasul…

Un ucigaş visător (pretext cu gene false)

Scris de Joi, 26 Februarie 2015
Tot zvârle seminţe... (prin haos)... tot ară... (seminţe cu gene de cald şi de frig)... cultivă ecouri şi drojdii şi resturi din visu-i... şi iese nimic... tot nimic! Seminţe bizare, sterile, fecunde, cu gene mai false, mai scurte, mai lungi...! Acest ucigaş visător se tot joacă de-a tot cu nimic,…

Doamna Cumsecade (pericopă)

Scris de Miercuri, 25 Februarie 2015
Moto: "au fost odată patru camere prin care/ curgeau furtuni şi poezii devastatoare/ acuma-s goale şi au geamurile sparte/ miroase-a gratis fără rost miroase-a moarte" (Iolanda Cremene) !cică nu mai sună, cică nu mai poate, cică nu mai ştie doamna cumsecade! !doamna cumsecade cică nu mai sună, n-are cine-o-ntoarce, stă…

Amintiri dintr-o violină (rechizitoriu)

Scris de Marți, 24 Februarie 2015
Mâine, la plecare, dac-o fi să vină, am să-i spun adio dintr-o violină...! câtă aşteptare!... parcă mult prea multă! parcă mult prea lungă!... oare mai ascultă?... Dacă mai ascultă, n-are ce să-i facă, n-are ce să-i spună celui care pleacă...! ea rămâne tristă... numai ea rămâne sclavă dinspre-nscrisuri sfinte şi…

Ultima escală (situaţie de urgenţă)

Scris de Luni, 23 Februarie 2015
Opreşte!...doar oleacă stăm aici, poate mai vor şi alţii să se suie!... vor toţi! vor toţi! i-auzi şi-i vezi cum sunt striviţi cu pietre şi bătuţi în cuie?! Ce piază rea, ce ură, ce păcat i-or fi zvârlit pe unii înspre alţii? chiar n-au simţit că n-au ce nu le…

Dacă vreţi să aflaţi adevărul (retorică în agora)

Scris de Sâmbătă, 21 Februarie 2015
Dacă vreţi să aflaţi adevărul despre minciuna care vă înconjoară, veniţi în agora, numai astăzi vă aştept în agora, numai astăzi tarabele-s pline cu apă neîncepută şi multă şi sfinţită şi chioară! Veniţi să vedeţi cât sunteţi de ne/fericiţi... şi cât şi cum li se fâlfâie satrapilor şi arhonţilor panglicile…

Două mulţimi (şi o iscoadă)

Scris de Vineri, 20 Februarie 2015
Şi (nici) măcar (nu) ştiu ce mă aşteaptă când plec să iscodesc mulţimea vidă...! Cică din asta, chiar de (nu)-i nimic, poate să-mi cadă-n cap vro cărămidă, să-mi fulgere, să-mi tune din pustie vrun dumnezeu certat cu de-alde mine, să-mi plouă-n cap, cu piatră, ne/greşit, din babilonul - ţăndări şi…

Condamnare pe viaţă (despre noroc)

Scris de Joi, 19 Februarie 2015
Ea-i şi aici, tot ea-i şi-n depărtare, ea-mi pune (zilnic) inima pe mers, ea-mi înveleşte sufletu-n candoare, mă ţine condamnat la univers, la rătăcire-n trena-i clar/obscură a crinolinei lungi până aici, până acolo, până-n altă parte... şi până unde n-ai ce să mai zici, şi stai aşa, şi crezi că…

Criminal de pace şi criminal de război (despre somnul raţiunii...din ne/fericire)

Scris de Miercuri, 18 Februarie 2015
Visez că te-mpuşc... şi că pici (fără viaţă) la picioarele mele! Visez că îngenunchezi, şi-mi ceri îndurare, şi mă rogi să nu te mai visez! Visez că nu am nici o milă de zilele tale, că sunt criminal de pace... şi până la moarte am să visez că te omor!…

Şi trebuie să zic (să nu moară nici o moară de vânt)

Scris de Marți, 17 Februarie 2015
Văd o doamnă dansând pe o margine de cuvânt... pe marginea unui cuvânt fără milă o văd... şi o admir...şi mă mir...şi trebuie să zic: o, Terpsihora... vezi cât şi cum dansează oleandră şi ciuleandră această femeie, de parcă se termină dansul, de parcă se termină lumea şi pământul... parcă…

Tartorul din rai şi Îngerul din iad (citate)

Scris de Luni, 16 Februarie 2015
Am scris pe o himeră... [când se lungeşte-n vale, pe flori de câmp, sub cerul ne/vrednic şi abis, şi cade (ne/greşită) în somnul ostenelii şi-n pofta ne/răbdării]... citez din ce am scris: "N-am rezistat acolo... şi m-am întors acasă, aici, printre nimicuri, la marginile tale... (am fost n-atâtea raiuri şi…

Jur pe poezia mea de onoare!

Scris de Sâmbătă, 14 Februarie 2015
(pentru Georgiana şi Ana, gălăţence din Italia, cititoare de "Viaţa liberă", La mulţi ani!) Jur pe Poezia mea de Onoare: sunteţi marmora lui Michelangelo şi enigma lui Da Vinci, sunteţi fiecare supra Tot şi Tot supra fiecare, sunteţi Dumnezei cu pestelcă şi Dumnezei cu opinci! Am vorbit cu lutierul din…

Întoarcere din prezent (cvasi/bulevardier... cu domnişoară)

Scris de Vineri, 13 Februarie 2015
Gata... eu mă duc la domnişoara din trecutul sfânt... (încă prezent)... să-ţi aduc parfum, frumoasă doamnă, cel mai scump şi fin pe continent! Nu-i departe, fac doar o clipită, chiar îmi pare cum că nici nu plec!... Ce respect şi ce viteză are dorul/gândul meu de codobelc! Uite... sunt acolo…

Se-ntoarce şi tot face (după o parabolă a lui Emil Cioran)

Scris de Joi, 12 Februarie 2015
Se duce! se tot duce!... (se mai întoarce, oare?)... văd urme de adio şi urme de plecare... înjur/blestem să plece, şi strig, nu mă ascund: să plece tocmai unde nici margini nu mai sunt!... Mă uit: dă colţul, fuge, se pierde-n depărtare!... (să piară!... zic)... să piară această poamă, care…

Dezlegare la mere (cum)

Scris de Miercuri, 11 Februarie 2015
Acesta-i un timp când ceasul morţii merge în pustiu./ Şi se sufocă. Şi se dilată./ Şi n-are cine să i-l asculte şi să i-l întoarcă./ Şi moartea se usucă şi se micşorează./ Şi strigă la cer./ Şi cere îndurare./ Şi mi-i milă de ea cum se teme/ că nu mai…

Sfârşitul crinului din vale (despre ceva)

Scris de Marți, 10 Februarie 2015
Am vrut să spun ceva... dar am uitat că n-am nici subiect, nici predicat, nici virgulă, nici punct şi nici cătare la vrun anume ori la vrun oricare! Am vrut să spun că nu-mi aduc aminte (când am dormit, atunci, printre morminte) cum am visat frumos, cum am visat că…

Uz de fals (autoportret)

Scris de Luni, 09 Februarie 2015
Dacă-s pe-aici, de ce mă văd pe-acolo, cu gândul că (în fapt) mă văd pe-aice, cu gândul că (în fapt şi-nchipuire) trecutu-ncepe (iarăşi) să mă strige în capătul din zero-al întâmplării, al în/fiirii şi-al deşertăciunii, al foamei şi al setei de neanturi?... De ce să-i cred pe alţii contra unii…

Nişte pietre scumpe (şi-un pic anonim)

Scris de Sâmbătă, 07 Februarie 2015
Sunt în lacrimi...[lacrimi de fântână care plânge (noaptea) să se umple pentru setea sufletelor arse]...!... Şi ce pietre!...numai pietre scumpe ţin fântâna-n viaţă şi-n picioare, pietre printre care cuiburi multe scot (din vrăbii) semnul înmulţirii... şi-au şi timp (cât lumea lor) s-asculte ceastă pururi lăcrămare-n sine, cest adânc dor/sens al…

Frică de fugă (insomnie)

Scris de Vineri, 06 Februarie 2015
Stau la pândă. O văd. Vrea să fugă de mine. Nu mai ştiu ce să fac. Fără ea, sunt (un) mort. Stă la pândă mereu şi aşteaptă s-adorm, şi să plece, apoi, să mă lase ne/tot! Ziua, umblă în rochie neagră şi lungă. Noaptea, stă într-o rochie lungă şi albă.…

Ultimul caiet (teme pentru acasă)

Scris de Joi, 05 Februarie 2015
Am dulceaţă pentru inimă amară, şi-am şi apă din fântâna cu cişmea, şi-am şi-un suflet care stă numai afară... şi te-aşteaptă, poate vii de undeva! Poate vii din partea asta, din cealaltă, de oriunde...din oricare ai veni, am (la poartă) iasomie şi lavandă, am (la uşă) cer de noapte şi…

Zice (însă nu are cum să spună)

Scris de Miercuri, 04 Februarie 2015
Moto: "Înainte de naştere/am fost ce sunt după moarte:/nimic înainte de aproape,/nimic după departe,/nimic între acestea două/deşertăciuni fără capăt.../Câtă fericire (şi fals):/n-am ce să dau şi n-am ce să capăt!" (Iolanda Cremene) Zice că sunt când nu mai sunt!... când nu mai sunt?...ce întrebare!... şi n-am răspuns...şi mă strecor în…

Un spectacol ordinar (aleluia!)

Scris de Marți, 03 Februarie 2015
Sau trebuia să fi plecat mai înainte de-a fi-nceput cest crud spectacol ordinar... sau trebuia să fi rămas atunci, în urmă, printre nimicuri sfinte, singur şi hoinar! Să fi rămas unde stă timpul şi-unde locul (n)-are nimic în legănare şi-n descânt, unde văzduhul e sfinţit de ochii mamei şi naltul…
Pagina 86 din 107