Ultimele zile au adus cele mai importante vești pentru Liberty și salariații săi, anunțând, de fapt, singurele măsuri care contează cu adevărat în vederea salvării Combinatului.
Decidenții de la București au căzut de acord, undeva între al doisprezecelea și al treisprezecelea ceas, că siguranța energetică a Combinatului este de maximă importanță. Aruncat de la un furnizor de energie la altul, ca o măsea stricată, Liberty va avea parte, foarte probabil și foarte curând, de un furnizor care să-i ofere un contract cel puțin pe termen mediu. Discuțiile sunt într-un stadiu foarte avansat, evoluează practic de la o zi la alta, rămânând doar ca Liberty să reușească să constituie garanțiile cerute de Hidroelectrica pentru semnarea contractului. S-au dat asigurări, deocamdată neoficiale, că nu va mai exista pericolul deconectării de la rețea și al opririi unor instalații și echipamente critice.
La fel de important, combinatul siderurgic gălățean va fi desemnat obiectiv de importanță strategică națională. Parafrazând cele spuse de premierul Ilie Bolojan, este măsura prin care statul se asigură că va mai avea ce vinde în martie, când este programată prima licitație internațională pentru activele Liberty. Pentru că una este să scoți la vânzare un combinat funcțional, cu toate utilajele la locul lor, așa cum sunt acum, și cu oameni care să știe să lucreze cu ele, și alta e să-l vinzi ca pe un muzeu din care toată lumea a dispărut și în care ultimul plecat a stins lumina.
Poate cea mai importantă veste pentru oamenii din Liberty, care intră în a patra lună de neplată a salariilor, este că s-a găsit soluția salvatoare: restanțele vor fi achitate din Fondul de garantare a creanțelor salariale. Mai sunt doar câțiva pași legali de făcut - aprobarea de către Guvern și elaborarea normelor metodologice - după care se vor putea solicita banii de la Fondul de garantare. Nu e o chestiune care să dureze la nesfârșit, dar tot ar mai fi vorba, conform surselor oficiale, de câteva săptămâni. Întrebarea este, însă, cât vor mai rezista fără bani siderurgiștii care nu și-au mai primit salariile din octombrie.
Ținând cont de multele promisiuni neonorate din lunile care au trecut, oamenii din Liberty par să nu mai creadă în nimic. „Facturile nu se plătesc cu promisiuni”, spun unii. „Deja nu mai avem cum să amânăm cheltuielile de zi cu zi. Sper într-o decizie luată acum, nu peste cinci-șase săptămâni”, spun alții. „Vorbe, vorbe... Vrem fapte”, este sinteza altor opinii.
Destul de surprinzător, în condițiile în care Guvernul a decis să pună lucrurile în mișcare pentru a salva Combinatul, când propunerile Prefecturii au fost luate în calcul de Comitetul interministerial, când președintele CJ a facilitat dialogul Bucureștiului cu cei de la „firul ierbii”, din Galați, când Primăria propune scutirea de la majorările de întârziere la plata taxelor locale, siderurgiștii strâng semnături pentru organizarea unui nou protest în fața Prefecturii. Este dreptul lor, dar oare le va folosi la ceva?
