Șendreniul - fără utilități, dar foarte căutat | REPORTAJ
Foto: Iulia Kelt

Șendreniul - fără utilități, dar foarte căutat | REPORTAJ
Evaluaţi acest articol
(17 voturi)

Comuna Șendreni este cunoscută drept o zona rezidențială foarte atractivă pentru gălățenii care doresc să scape de poluarea și zgomotul urban. Chiar dacă localitatea duce lipsă de utilități, administraţia publică locală nu mai are terenuri pentru a le acorda spre concesionare, drept pentru care acum gălățenii cumpără de la proprietari privaţi.

Primăria spune că a rămas în urmă cu crearea utilităților din lipsă de timp și pentru că, în câțiva ani, s-a schimbat configurația comunei. ”Din anul 2000 până acum, satul s-a dezvoltat aproape sută la sută. Şi atunci, tot dezvoltând, nu mai reuşeşti să vii din urmă cu utilităţile. S-au acordat terenuri, s-a dezvoltat prin cartiere noi o reţea stradală de aproximativ 25 de kilometri, prin care s-au făcut drumurile – pietruite, aşa cum sunt – pe banii publici, iar o parte prin fonduri atrase. Tot cartierul ăsta era un câmp. Era porumb, era floare, nu era nimic altceva”, a spus primarul, Paul Cristea (foto 8, galerie). Tot de la primar am aflat că 99 la sută din comună are apă, iar aproximativ 30 de case nu au electricitate pentru că ”legislaţia s-a modificat tot timpul şi am rămas în urmă”. Totuși, edilul ne-a asigurat că administrația lucrează la proiecte, licitații și studii de fezabilitate pentru canalizare și rețeaua de gaze.

Cu speranțe mari, oamenii așteaptă ziua în care vor începe lucrările pentru tronsonul Fundeni-Șendreni. ”În momentul de faţă ne aflăm la nivelul de organizare de şantier. Din spusele reprezentanţilor firmei câştigătoare a licitaţiei, urmează ca în maxim două săptămâni să înceapă lucrările”, ne-a asigurat Paul Cristea. În contractul de finanţare încheiat între Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă Canal Galaţi şi Hidroconstrucţia București este prevăzut termenul de maxim 3 ani pentru tot tronsonul.

”Fonduri europene nu există”

Lipsa consumatorilor industriali este principalul impediment pentru construcția unei rețele de gaze, consideră primarul. După studii de fezabilitate învechite, un proiect eșuat, o firmă care ”n-a avut intenții curate” și procese de judecată, administrația locală a devenit incapabilă legal să atragă investitori. ”Atractivitatea unor comune pentru agenţii economici care vor să investească în distribuţii gaze ar fi consumatorii industriali. Pentru că ei consumă tot timpul anului şi de acolo s-ar putea recupera investiţiile. Fonduri europene pentru distribuţie gaze nu există, nu a fost identificată nici o linie de finanţare pentru a dezvolta o investiţie de distribuţie gaze. M-am gândit că vom putea accesa fonduri pentru soluţii alternative”, a mai zis alesul local. În lipsa unui buget local suficient și agenților economici care să investească în distribuția de gaz, locuitorii comunei Șendreni au găsit singuri soluții alternative. ”Majoritatea au sobe, dar o parte din ei şi-au montat şi centrale. Centralele termice pot fi pe lemn solid, peleţi sau brichete şi mai sunt care au centrale pe curent electric”, a explicat reprezentantul administrației locale.

Satul vechi și satul nou

Capacitatea financiară redusă a unor locuitori din Șendreni, dar și cerințele mari pe care le au alții, cauzează probleme și neînțelegeri la ridicarea deșeurilor din comună. ”Avem contract cu Ecosalul, care ne permite, contra unei sume, să depunem gunoiul la groapa Tirighina, platforma de gunoi menajer a oraşului Galaţi. Ca să depunem acolo, taxa este de aproximativ 50 de lei de persoană pe an. Doar să depună! Fără să colectăm, fără muncitori, maşină, fără toate aceste cheltuieli. Discrepanţa financiară dintre satul vechi şi satul nou este foarte mare şi noi nu putem percepe taxe pentru satul vechi şi taxe pentru satul nou. Trebuie să armonizăm”, spune primarul. Prin urmare, unii cetățeni consideră suma exagerată, pe când alții ar fi gata să dea mai mult, doar să le dispară deșeurile cât mai repede. ”O mare problemă avem cu deşeul verde. Oamenii din satul vechi îşi prăşesc, îşi curăţă, au grădini, îl folosesc, îl usucă, îl lasă ca şi îngrăşământ. Pe când ceilalţi, din cartierul nou, scot crengile, gazonul la poartă şi atunci nu pot să îl iau ca gunoi menajer”, a mai adăugat edilul. Indiferent de situația financiară, unii locuitori ai comunei mai ”uită” să achite taxa. Conform datelor oferite de primărie, gradul de colectare a taxelor pentru anul 2018 este de 60 la sută.

Opinia locuitorilor contează

Dialogul cu cetățenii este cea mai optimă soluție pentru problemele ce apar îl comunitate, consideră Paul Cristea. În ultima zi de vineri a lunii, primăria organizează întâlnire cu locuitorii comunei, la care se discută probleme de interes general. ”Ei pun întrebări, noi venim cu documentaţia necesară şi ulterior încercăm să facem bine pentru comunitate. Dumnealor ne spun problemele la aceste întâlniri şi la necesităţile cetăţenilor, căutăm soluţii şi împreună să le ducem la bun sfârşit”, susține Paul Cristea.

Zonă de agrement și târg săptămânal

Abundența gălățenilor care și-au construit case în Șendreni contribuie activ la bugetul local. În ultimii doi ani, excedentul bugetar a crescut de la 2.100.000 de lei (2016) la 3.200.000 de lei pentru anul acesta. Astfel, primăria a decis să investească în mai multe proiecte. ”Avem un proiect pentru zona de agrement. Există legea picnicului prin care administrațiile publice locale sunt obligate să facă un spațiu special amenajat pentru picnic. Putem primi 135 de mii de euro și atunci  se face și o promovare a pescuitului în zonă și totodată am putea să beneficiem de aplicarea acelei legi”, susține primarul. Potrivit acestuia, zona de agrement va implica spații de recreere cu specific pescăresc, grătare, foișoare și loc de joacă pentru copii.

O altă inițiativă este amenajarea unui spațiu comercial. ”Încercăm să facem o zonă unde producătorii să vină săptămânal să-și expună produsele și să le vândă. Acum suntem în procedură de executare a lucrării, se lucrează la această piață. Va fi un loc special amenajat cu grupuri sanitare, tarabe, chioșcuri, amplasat cu graden, luminat, tot ce este nevoie. În maxim 3 luni se termină lucrările”, ne-a asigurat primarul comunei.

Deocamdată, doar cinci kilometri de asfalt

Comuna Șendreni are doar cinci kilometri de asfalt. Ca să ajungi în cartierele mai tinere, în care gălățenii și-au construit vile, trebuie să treci provocarea drumurilor pietruite și pline de praf. Reprezentantul administrației locale justifică absența asfaltului prin desfășurarea lucrărilor de canalizare, spunând că lucrurile trebuie să se desfășoare ”într-o ordine firească”. ”Nu putem să ne axăm pe asfaltarea drumurilor atâta timp cât nu avem canalizarea pusă în pământ, deoarece firescul lucrurilor este să pui în pământ, după care asfaltezi. Drept pentru care s-a asfaltat în jur de vreo 5 km, acum 5-6 ani de zile, dar asta datorită faptului că au fost programe europene şi am fost obligaţi să asfaltăm aceste zone”, explică Paul Cristea.

În ceea ce privește atragerea investițiilor, primarul susține că localitatea nu poate obține bani pentru că nu se potrivește unui criteriu de eligibilitate precum numărul populației. Potrivit edilului, datele oficiale arată că Șendreniul numără 4.700 de locuitori, însă există alții 2.000-3.000 care au casă și locuiesc în Șendreni, dar în actele de identitate au domiciliul în Galați. ”Aş ruga cetăţenii care locuiesc şi nu au forme legale să îşi facă mutaţiile pe localitate, ca să putem creşte şi să avem punctaj mai mare pentru următoarele proiecte de finanţare care o să urmeze. Nu există obligativitatea, dar atât timp cât locuiesc aici, mi s-ar părea normal, pentru că dacă vine cu maşina, doreşte drumuri bune. Dacă plăteşte impozitul la Galaţi, dar vine cu maşina aici, o să trebuiască să facem drumurile noi, din impozitele care sunt”, recomandă edilul.

Șanțurile, curățate și reabilitate

În fața curților, șanțurile, incapabile să facă față fluxului mare de apă, cauzau probleme, în special în zonele în care s-au alocat terenuri noi. ”În urma ploilor foarte abundente, apa trecea prin curţile oamenilor și spăla tot. Am încercat să facem şanţuri din beton, pentru a nu mai fi inundate. Şi aici este o problemă, unii, din rea voinţă sau din neştiinţă, pun problema că de ce nu asfaltăm. Păi dacă asfaltăm fără a avea aceste şanţuri, în cazul în care ar veni aceste ploi torenţiale, ar lua şi asfaltul”, a spus Paul Cristea.

CITEȘTE ȘI: Maidanezii de la Șendreni, eutanasiați

Citit 11160 ori Ultima modificare Miercuri, 03 Octombrie 2018 23:19

Mai multe din această categorie:

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.