Şi porcul de pe listă, pentru că aici a fost, în vară, unul dintre focarele de pestă care a dus la sacrificarea tuturor animalelor de pe raza comunei. În timp ce gustul amar al pierderii grăsunilor din coteţ a fost, pentru majoritatea localnicilor, îndulcit oarecum cu despăgubiri, un fermier a fost ras de pe lista beneficiarilor şi se pregăteşte să se lupte cu statul, în instanţă.
Vara şi începutul lunii septembrie au fost dramatice pentru locuitorii comunei Suceveni, unde s-a înregistrat un focar de pestă porcină care a dus la sacrificarea tuturor animalelor din comună. Niciun guiţător din coteţele oamenilor nu a scăpat, numărul animalelor sacrificate de autorităţile care au descins în forţă la porţile localnicilor ajungând, potrivit primarului Marian Mitrofan, la 132. Mai de bunăvoie, mai forţat, oamenii şi-au dat porcii spre a fi asomaţi, chiar dacă mulţi erau sănătoşi. Apropierea de păduri, unde mistreţii presupuşi infectaţi cu virusul pestei africane, dar şi riscul de a suporta sancţiuni, au fost ameninţări mai puternice decât durerea după porcii îngrăşaţi peste an, care mai aveau trei luni până la întâlnirea cu Ignatul.
"Din fericire, toţi oamenii au fost despăgubiţi, cu o singură excepţie. Este vorba despre porcii de la ferma unui cioban din Rogojeni, unde au fost luaţi porci, dar pentru care nu s-au acordat despăgubiri. Am pus întrebări, am încercat demersuri, dar nu am primit nici noi răspunsuri, nici omul, banii. În altă ordine de idei, există posibilitatea ca după sărbători să ne dea din nou voie să creştem porci aici", relatează edilul din Suceveni. Perspectiva nu este însă în afara pericolului, voci din sat susţinând că, recent, mai mulţi mistreţi au fost găsiţi morţi în pădurile din apropierea comunei.
Ignat cu carne cumpărată
În nicio gospodărie din comună nu va răsuna, în acest an, guiţatul porcului sacrificat, după tradiţie, pentru a fi transformat în tobă şi cârnaţi. Cei care au vrut să îşi salveze animalele de la pistoalele veterinarilor, în vară, au făcut atunci Ignatul, cei care ori au avut prea mulţi porci şi nu au reuşit, ori nu au dorit să le curme zilele forţaţi de împrejurări şi epidemie se consolează cu despăgubirile şi cu carnea cumpărată, ori de la magazin, ori de la alţi crescători, din alte comune.
Într-o situaţie aparte, rămas şi fără porci, şi fără bani, este Sorin Pascal, din Rogojeni. Toate animalele pe care le creştea într-un saivan pe raza satului Suceveni, în număr de 11, au fost sacrificate la finele lunii septembrie. Susţine că nu a văzut niciun leu din despăgubiri, că a fost refuzat la plată şi, mai rău, ameninţat cu ANAF-ul, deoarece, cu câteva zile înainte de a-i veni veterinarii cu asomatoarele la poartă, trecuse animalele de pe un cod de exploataţie de Cavadineşti, pe societatea deschisă în comuna Suceveni.
"Am avut 11 porci pe care i-au luat şi i-au sacrificat. Ne-au spus de la început că ne dau despăgubiri între 8 şi 12 lei pe kilogram. Am avut trei scroafe care mai aveau două zile până să fete. La toţi ceilalţi le-au dat în două săptămâni banii. A insistat domnul primar, s-a sunat la domnul prefect şi la doamna de la DSV. Ni s-a spus să mai aşteptăm până se fac 90 de zile. Până la urmă, ne-am trezit că dosarul nostru este clasat, că nu este normal să luăm bani pe porci. Noi avem o societate deschisă, pe Suceveni, şi am avut şi cod pe persoană fizică, deschis la Cavadineşti. Deci aveam animalele pe acest cod, dar ele, fizic, erau în Suceveni. De când au venit prima dată până a treia oară, am mutat porcii pe societate. Oricum ar fi trebuit să plătim impozitul de zece la sută. Erau porcii noştri şi nu puteam să îi duc la Cavadineşti, că nu ne lăsau să trecem, nici să îi tai pe toţi deodată", susţine fermierul, după trei luni în care a aşteptat, zi de zi, să îi fie viraţi 13.700 de lei, reprezentând despăgubirile pentru porcii ucişi. Ciobanul se pregăteşte acum de proces cu instituţiile statului şi va încerca să îşi recupereze banii pe porcii sacrificaţi în instanţă.
