Iarna proiectelor şi o mână de oameni, la polul sărăciei

Iarna proiectelor şi o mână de oameni, la polul sărăciei

Iulia Kelt
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)
1 comentariu

Mai puţin de o mie de oameni aşteaptă, zi de zi, ca soarele civilizaţiei să iasă şi pe uliţele din Suceveni, comună situată în nord-estul judeţului, într-una dintre cele mai sărace zone ale Galaţiului. În locul unde investitorii nu ajung şi de unde au plecat mai toţi tinerii cu putere de muncă, administraţia se luptă să facă măcar drumuri şi să ţină traiul localnicilor, atâţia câţi mai sunt, pe linia de plutire.

Puţine sunt lucrurile care să te facă să spui "uite un loc frumos, în care aş vrea să ajung şi data viitoare". În afara de relieful superb, cu care natura a dotat colţul nord-estic al judeţului, comuna Suceveni, care răsare printre colinele dealurilor împădurite, nimic nu îţi dă ghes să descoperi locul. Începând cu primii metri de drum, la intrarea în comună.

"Vestitul" DJ 242 D, mult trâmbiţat şi la fel de mult ocolit de investiţii, îţi omoară orice chef de a descoperi ce se află la capătul lui. Case sărăcăcioase, extrem de multe în prag de prăbuşire, pentru că proprietarii au plecat în lume ca să trăiască mai bine sau au murit, te întâmpină de la intrare până în inima comunei, marcată de un monument şi de cele câteva clădiri adminstrative: poliţia, primăria, căminul cultural.

"Avem proiecte eligibile pentru drumuri, sperăm ca la anul să ne apucăm de treabă şi să dăm altă faţă comunei", începe discuţia, plin de speranţă, primarul Marian Mitrofan, aflat la primul mandat în fruntea aşezării care, oficial, numără 1.800 de suflete, dar unde, în realitate, vieţuiesc mai puţin de o mie de oameni. Este clar că principala şi cea mai vizibilă "durere" a infrastructurii din Suceveni sunt drumurile, a căror stare îi afectează deopotrivă pe adepţii mersului pe jos, pe căruţaşi, pe şoferi şi pe agricultori.

"Perla neagră" a reţelei de drumuri care are nevoie urgentă de reabillitare este, desigur, drumul judeţean, pentru care aflăm că anul viitor ar putea aduce ceva raze de speranţă. "Avem un proiect depus în colaborare cu Consiliul Judeţean pentru reabilitarea lui, începând de la Rogojeni până la Băneasa. Suntem eligibili, avem 70 de puncte, suntem primii pe listă şi sperăm să primim finanţare la anul. Avem toate şansele să primim banii, inclusiv pentru modernizare, cu şanţuri, cu podeţe. Proiectul este de circa 60.000.000 de lei", ne explică edilul.

Moştenirea grea a arterei care străbate comuna pe lungimea ambelor sate, Suceveni şi Rogojeni, nu este singură. Alte artere, din reţeaua care însumează 32 de kilometri, au nevoie urgentă de reabilitare, modernizare şi asfalt de calitate. "La Rogojeni, am început deja un proiect finanţat în valoare de 9 milioane de lei. Am reabilitat trei străzi, două sunt asfaltate. La Suceveni, avem circa 70 la sută reabilitate. Mai am un proiect pentru 14 străduţe mici, totalizând 2,4 kilometri, în valoare de 500.000 de euro. Sperăm să îl începem la anul, în primăvară. Mai avem un proiect prin GAL, pentru care am primit eligibilitatea, am fost anunţat că până la sfârşitul anului vom semna contractul pentru drumul de legătură între DN 26 şi intrarea în Rogojeni. Este un drum foarte utilizat şi a cărui reabilitare este cerută de cetăţenii din comună. Toţi primarii l-au promis, dar a fost greu de realizat pentru că acel drum nu există, este de fapt un dig de apărare şi cetăţenii au început să îl folosească. Eu am reuşit să îl înregistrez ca drum, DE 2420 (n.r. - drum de exploataţie). Sunt 700 de metri. Valoarea proiectului este de 150.000 de euro", enumeră primarul Marian Mitrofan soluţiile care se întrevăd pentru o infrastructură rutieră civilizată.

Vestea bună, chiar în condiţiile în care Suceveniul este aproape repetent la calitatea drumurilor, este că aici oamenii nu zac în nămeţi şi nici nu există riscul ca acest lucru să se întâmple. "Ne-am pregătit de iarnă, tocmai pentru că suntem departe. Avem nisip, motorină, utilajul este pregătit, un buldoexcavator cu lamă, cumpărat de noi, din fonduri europene. Iernile trecute, când au fost zăpezi, ne-am făcut treaba, nu am stat nicio oră înzăpeziţi. De drumul Suceveni - Băneasa nu vorbim, nu pentru că este al drumurilor judeţene, ci pentru că este prea lung şi nu putem să-l deszăpezim", argumentează primarul din Suceveni.

Apa, singura utilitate

Alimentarea cu apă potabilă este o utilitate existentă în Suceveni de câţiva ani şi riscă să rămână singura legătură cu civilizaţia mileniului trei pentru comunitate. Din cauză că numărul populaţiei a scăzut dramatic în ultimii ani, la fel ca şi puterea economică a celor care stau efectiv în Suceveni, proiecte de genul canalizării sau alimentării cu gaz metan sunt de domeniul fantasticului. "Am depus notificare pentru canalizare la AFIR şi ni s-a respins, deoarece comuna are sub 2.000 de locuitori. Acum, din ce am înţeles, e vorba să aloce finanţare pe PNDL 3 şi pentru localităţile mici. Realitatea este că la noi canalizarea ar fi o investiţie prea mare, care nu se va amortiza. Oamenii sunt puţini, bătrâni şi cu venituri modeste, deci cheltuielile de funcţionare nu vor fi acoperite", recunoaşte primarul Mitrofan.

Tot de la edil aflăm însă o veste care confirmă bancul cu pesimistul care spune că mai rău de atât nu se poate, dar optimistul spune că da! În toată sărăcia şi lipsa de perspectivă de la Suceveni, se nasc familii mixte, rezultate din căsătoria unor localnici cu basarabence, venite de peste Prut, cu copii după ele, ca să trăiască la Suceveni, în România. "Noi ne-am înfrăţit recent cu o localitate, Rogojeni, din raionul Şoldăneşti. Să vedeţi acolo sărăcie! Nu au un metru de asfalt şi doar un bec-două luminează toată comuna!", conchide edilul.

Comuna cu două cămine culturale şi o şcoală

Programele destinate revitalizării instituţiilor culturale par să aibă un avânt neobişnuit pentru o comună mică precum Suceveniul, cu o populaţie îmbătrânită şi săracă. Câte sate, tot atâtea cămine culturale, ambele aflate în atenţia edililor, care vor ca locanicii din Rogojeni şi Suceveni să aibă unde se distra. Drept dovadă, sunt investiţiile care se fac la căminul din Rogojeni, ridicat la începutul anilor 60 şi care în prezent este dezafectat. "Vom semna contractul de finanţare pentru reabilitarea, construirea şi modernizarea căminului din Rogojeni. Avem şi la Suceveni un cămin, care arată foarte bine, De ce sunt necesare două? Păi la noi se mai fac nunţi, hramuri ale bisericilor, pentru că avem trei, zilele comunei, de Sf. Constantin şi Elena", argumentează primarul Mitrofan necesitatea investiţiilor. În ceea ce priveşte şcoala, construită în anii 70, aceasta îşi mai deschide porţile, în prezent, pentru 157 de copii. Şi acest edificiu ar necesita îmbunătăţiri, crede primarul, care vrea pentru micuţii comunei o şcoală cu centrală, acoperiş nou, izolaţie şi dotări moderne. "În plus, noi nu avem un teren de sport şi vrem să îl prindem în investiţie, în programul de finanţare la care lucrăm acum".

Fără asistaţi la muncile edilitare

Scăderea drastică, în ultimii ani, a populaţiei din Suceveni şi-a pus amprenta şi asupra numărului beneficiarilor de ajutoare sociale. La o primă vedere, ar însemna o veste bună, numai că, aşa cum recunoaşte primarul comunei, Marian Mitrofan, în acest fel s-a redus aproape spre "zero" numărul celor care ar putea fi folosiţi la muncile edilitare, de genul curăţeniei în comună, întreţinerea spaţiilor publice, deszăpezire, etc. "În prezent sunt 45 de dosare la venitul minim garantat, numărul este în scădere. Au rămas cei care sunt inapţi de muncă şi mai în vârstă. Cei care sunt mai tineri au plecat. Avem o problemă, pentru că nu avem cu cine să ne facem treaba. Pe cei mai isteţi îi mai foloseam la diferite activităţi, dar au plecat", susţine edilul. Într-adevăr, forţaţi de lipsa perspectivelor de a câştiga un salariu în comuna în care unica muncă pe care o poţi face este în agricultură, pe cont propriu sau la una dintre cele nouă asociaţii agricole, cei cu putere de muncă au plecat care încotro, fie în străinătate, fie la oraş, unde s-au angajat.

Bisericile au troiţe noi

Dacă Suceveniul are lipsuri grele la multe capitole, la credinţă stă excelent. Investiţiile, mai consistente sau mai simbolice în apropierea localnicilor de Dumnezeu sunt la mare cinste, dovadă un proiect finanţat din fonduri sută la sută private, care vizează amplasarea a trei troiţe identice, din lemn, în curţile celor trei biserici din comună. "În cinstea eroilor, am donat celor trei biserici câte o troiţă. Fiecare are îngropată, la bază, o listă a celor care au participat la ridicarea monumentului", precizează primarul.

"Ochi electronici" pentru hoţi

Într-o comunitate mică şi preponderent săracă, nici hoţii nu ar avea un front de lucru foarte bun, însă furturile, mărunte, mai de lemne din pădure, mai de şpalieri din vie sunt cât se poate de reale. "Noi nu avem jafuri din case, omoruri sau violuri, ori cine ştie ce distrugeri. Se mai fură una alta şi, pentru siguranţă, am montat 36 de camere de supraveghere în locuri publice, în toată comuna", ne explică primarul Marian Mitrofan. Investiţia ar trebui să fie şi în ajutorul celor trei poliţişti, prinşi şi ei în schema patrulelor cu secţiile rurale, care îi iau, în majoritatea timpului, din mijlocul comunităţii.

CITEȘTE ȘI: Oamenii din Suceveni au tăiat Ignatul din calendar

Citit 3268 ori Ultima modificare Miercuri, 12 Decembrie 2018 01:08

1 comentariu

  • postat de Alexander leg. a V a Macedonica Sâmbătă, 15 Decembrie 2018 11:18 92.85.205.*** Link la comentariu
    0
    1

    Pe la 1772 ,satul Rogosanii [ Rogojenii de azi ] a paharnicului Neculi Cachi, avea 122 de case si , probabil, avea in componenta si satul Oarba-Chirilesti [ Sucevenii de astazi ] . Satenii , tarani clacasi pe mosie si ceilalti locuitori liberi , platitori de bir [ birnici in evidenta visteriei Moldovei ] isi castigau greaua existenta '' cu plugul '' , cum este notata in catagrafia tinutului . Si astazi este la fel de greu ...

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.