Evaluaţi acest articol
(15 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Pe dealurile de la Smulţi, iarna, atunci când vine, loveşte cu toată forţa. Drept în inima judeţului Galaţi! Crivăţul te ia pe sus, nămeţii pot să se adune cât gardul, nici că-ţi vine să ieşi pe aşa vreme! Dar cum viaţa merge înainte, oamenii au treburile lor, au nevoie de uliţe desfundate. Să vină cineva de aiurea să dea zăpada la o parte, nu-i chip. Aşa că, la primărie, se pregăteşte "arsenalul": tractorul cu lamă, cupă, tot ce-i trebuie. Iar la volan, nimeni altul decât primarul Costică Gafton!

Când am ajuns în faţa primăriei din Smulţi şi am văzut tractorul gata să dea piept cu nămeţii, ne-am mirat. Prin judeţ mai sunt comune unde cum a căzut prima ninsoare, cum se blochează tot. Dar aici, iaca, oamenii sunt pregătiţi. Tractorul e bine întreţinut, zici că ieri a fost luat, dar nu mică ne-a fost surprinderea să află că utilajul e deja "veteran", are vreo opt, nouă ani de când e la datorie în slujba comunităţii! "E un "Belarus", l-am luat din fondurile proprii de la nivelul comunei şi l-am dotat cu tot ce trebuie: încărcător frontal, cupă, lamă, avem şi o cisternă de intervenţie, de 5 tone, pentru pompieri, în caz că apare vreun necaz cu focul…", ne spune primarul Costică Gafton. Dar şi mai mult ne-am mirat când am aflat că, atunci când e rost de deszăpezire, chiar primarul e cel care intră în acţiune.

"Păi, ce să facem, asta e situaţia! Nu prea avem personal. Şi uite aşa, primarul asigură şi deszăpezirea comunei! Pe cine să pun? Ce să-i faci, nu poţi să-i treci în fişa omului, dacă e casier, să se urce pe tractor la patru dimineaţa şi să se ducă să deszăpezească prin comună, că trebuie să vină copiii la şcoală! Dacă zice că-i abuz în serviciu! Aşa că mă urc eu! Bine, acum îmi şi place, nu pot să zic că nu. E aşa, un fel de voluntariat. Plus că e şi o mulţumire sufletească atunci când vezi că toţi copiii zic "mulţumim!". Adevărul este că, atunci când ninge, se aşează zăpadă de 40-60 cm. Şi să pleci la 7,30, la clasa întâi, cu ghiozdanul în spate, prin nămeţi pe uliţe, nu ar fi tocmai uşor", ne spune primarul.

În iarna asta, Costică Gafton a ieşit deja de vreo trei ori la zăpadă, iar rezultatele se văd - drumurile sunt practicabile, nimeni nu se teme că o să rămână îngropat în zăpadă până la primăvară. Şi asta se întâmplă de ani buni. "Din 2004 mă ocup cu asta. Înainte am avut un tractor, donaţie din Danemarca, până am reuşit şi l-am cumpărat pe acesta nou. Acum, cică se mai anunţă un val de ninsori. Să vină! Dacă vine, suntem pregătiţi!", ne mai spune primarul.

Acum, mai este o socoteală în lupta cu "Generalul Iarnă". Tractorul e bun, dar bună pentru a preveni înzăpezirea comunei e şi o perdea forestieră, cam un hectar cu totul, plantată pe o lungime de vreo 800 de metri de-a lungul drumului judeţean DJ 21C, la Lihani, spre Crăieşti. "Ne ajută foarte mult. E ca un scut! Acolo se adunau altădată munţi de zăpadă! Ne prinde bine tare perdeaua asta de salcâmi!", ne mai spune primarul Costică Gafton.

Până una, alta, gerul s-a mai muiat pe dealurile de la Smulţi. Se vede treaba că "Generalul Iarnă" a bătut niţel în retragere. Păi, ce să facă? La Smulţi, nu prea e chip să învingă cu una, cu două!

Unde sunt eolienele de altădată

Şi acum le stă gândul sătenilor din Smulţi la… eolienele de altădată. Prin 2009-2010 s-a ivit ocazia pentru afacerea vieţii lor. O firmă spaniolă dorea să construiască la Smulţii nu mai puţin de 67 de turbine, staţie de transformare, ce mai... o mină de aur pentru comunitate. Numai impozitele locale pentru o turbină ar fi fost vreo 10.000 de lei, plus vreo 1.000 de euro pe an, chirie, la oamenii din sat, pentru 10-15 arii cât trebuia pentru o eoliană.

"Era afacerea comunei! Firma asta a montat echipamente pentru măsurarea curenţilor, au adunat date timp de doi ani. În jur de 280 de zile pe an aveau curenţi propice pentru eoliene!", ne spune primarul Costică Gafton. Din păcate, toată tărăşenia s-a încurcat când s-au schimbat regulamentele privind acordarea certificatelor verzi pentru cei ce investeau în energie regenerabilă. S-au redus avantajele pentru cei ce montau eoliene, aşa că spaniolii şi-au revizuit calculele, iar dintr-o zi… n-au mai călcat prin Smulţi. Sătenii au rămas doar cu amintirea investiţiei ce se dorea a fi şi cu speranţa, mai firavă acum, că se vor găsi alţii care să-şi dorească să producă energie regenerabilă. Acum, la Smulţi, se învârte agale doar o eoliană, ca un fel de aducere aminte a minunii ce ar fi putut să se pogoare pe dealurile din împrejurimi.

Prin 2009, cei de la ANRE socoteau că potenţialul eolian din judeţul Galaţi era undeva cam de două ori cât centrala nucleară de la Cernavodă! Vântul bate la fel de tare şi acum, după zece ani. Din păcate, în lipsa investitorilor, ce e vânt ca vântul trece!

Căminul Cultural, inaugurat de Fuego

Centrul de greutate al comunei Smulţi, când vine vorba de evenimente publice, este Căminul Cultural. Trecut printr-o amplă renovare, graţie unui proiect de aproape 100.000 de euro, finanţat prin Grupul de Acţiune Locală (GAL) Covurlui, instituţia are acum o sală mare, de 200 de locuri, cu scena total refăcută, cu termopan, s-a pus faianţă. Artă, nu glumă! Nu degeaba, spre încântarea locuitorilor, "botezul" Căminului Cultural renovat s-a făcut cu un spectacol susţinut de Fuego! "Aici m-am simţit un artist adevărat!", se povesteşte că ar fi spus Fuego, când a văzut condiţiile în care a fost primit la Smulţi. Anul trecut s-a refăcut şi acoperişul - cel de tablă a fost înlocuit cu unul din materiale mai durabile şi mai elegante. Dar dincolo de spectacole, la Căminul Cultural se mai organizează, dacă e nevoie, şi câte un botez adevărat sau chiar o nuntă în toată regula. Unde mai pui că instituţia adăposteşte şi biblioteca localităţii şi o sală de internet, ambele foarte apreciate, de elevi în special.

Drumul străinătăţii, pentru o viaţă mai bună

Comuna Smulţi are, în prezent, în jur de 1.300 de locuitori. Pe timpuri erau vreo 3.000, dar populaţia s-a înjumătăţit atât pe fondul scăderii demografice naturale, dar mai ales prin plecarea multora spre alte zări, în căutarea unor posibilităţi de câştig mai bune. Au plecat tinerii în Italia şi Spania, unii se mai întorc pe acasă, din când în când, dar cei mai mulţi nu se mai stabilesc în comună. Locurile de muncă sunt destul de puţine. Creşterea animalelor e baza. În zonă sunt vreo 14 crescători de oi şi capre. Dar puse astea în balanţă cu mirajul străinătăţii, alegerea e de la sine înţeleasă.

Reţea de apă, proiect în desfăşurare

Toate ca toate, dar dacă n-ai o cană cu apă limpede, curată, să-ţi ţină de sete sau să faci un blid de mâncare, atunci nu-i treaba bună. Abia când nu o ai îţi dai seama că de multe lucruri te poţi lipsi, dar de apă nu! De asta, la Smulţi, de când cu povestea asta cu nitriţii şi nitraţii din apa de la fântâni, aducţiunea cu apă potabilă şi trasul reţelei de distribuţie în comună a devenit prioritate zero.

"Cu sănătatea nu te joci! Zic unii că "dacă tata şi mama au băut apă din fântână, atunci nici eu n-oi păţi nimic!". Dar nu-i chiar aşa. Că altă apă era la fântână pe vremuri, nu era contaminată cu nitraţi şi nitriţi! Acum, că mai dai o găleată de apă la animale, mai e cum mai e, dar de băut, nu e bine. Pentru copii, mai ales... De asta mulţi aşteaptă această reţea, era o necesitate pentru sănătatea populaţiei!", ne spune primarul Costică Gafton. Analizele nu prea dau loc de întors. Din 25 de fântâni de pe domeniul public, la analize, doar două au ieşit că au apă potabilă!

Aşa stând lucrurile, atunci când prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) s-a ivit ocazia de a rezolva problema apei, la Primăria din Smulţi nu s-a mai stat pe gânduri. S-a depus proiectul pentru staţia de tratare, trei puţuri de aducţiune - fiecare cu adâncimea de 225 metri, plus reţea de vreo 15 km. În total, proiectul a ajuns la vreo 3 milioane de lei, alocaţi prin PNDL, plus vreo 500.000 de lei, de la bugetul local, pentru reţeaua electrică necesară pentru alimentarea staţiei de apă.

"În 2018, am ajuns la final cu lucrările la aducţiunea cu apă. Cu acest prim proiect am început în 2015 şi acoperim cam 40 la sută din comună. Am prins centrul şi unităţile principale - şcoală, cămin cultural, grădiniţă - şi o parte dintre locuinţe, vreo 250 cu totul. La case s-a tras reţeaua până la portă şi i s-a pus omului şi apometru, tot cu banii din proiect! De acolo, fiecare îşi face reţeaua proprie - poate să-şi ducă în casă, să-şi facă o baie, poate să pună un robinet afară", ne explică primarul.

Ce mai rămâne de făcut ca apa să curgă la robinete este finalizarea alimentării cu energie electrică. E vorba de vreo 2 km de reţea, cu stâlpi şi postul de transformare de înaltă tensiune cu tot. "Pe partea asta, treaba e gata cam în proporţie de 60 la sută. Se şi vede pe unde s-au tras reţelele electrice, iar în primăvară sigur va fi gata totul! Prin urmare, şi reţeaua de apă, prima etapă, va fi funcţională!", ne explică primarul Gafton.

Dar lucrurile nu se vor opri aici. După cum ziceam, actuala reţea de apă acoperă doar 40 la sută din comună. Dar sunt planuri pentru a se trage apă şi la restul gospodăriilor din comună.

"Aici e al doilea proiect, l-am depus din 2017, tot pe PNDL, care a fost şi el aprobat. Deja s-a încheiat licitaţia pentru lucrări, a trecut şi perioada de contestaţii, urmează zilele astea să semnăm contractul. Din primăvară o să înceapă lucrările şi la al doilea proiect de apă, care include întreg satul - o reţea pe o lungime de 25 km, în valoare de 6,5 milioane de lei. Şi eu zic că mai mult de doi ani nu trebuie să dureze, pentru că, e de treabă, dar nu e foarte complicat din punct de vedere tehnic", ne mai spune Costică Gafton.

Una peste alta, din 2020, cel târziu, ar cam trebui să fie date uitării problemele cu asigurarea apei potabile la Smulţi. Ar mai fi de rezolvat şi problema cu canalizarea, dar asta e deja altă poveste. Proiecte există, însă rămâne de văzut cum s-or brodi lucrurile cu eligibilitatea la finanţare şi pentru comunele mai mici. Comunele mai mari au, deocamdată, prioritate, dar nici astea mai mici nu se lasă!

Teren pentru plantat vie sau livadă

Cum o dai, cum o întorci, drumurile economiei din comuna Smulţi tot la agricultură duc. Inclusiv în administraţia locală. Numai că nu întotdeauna lucrurile sunt chiar atât de simple. De exemplu, de câţiva ani, primăria se chinuieşte să găsească un concesionar pentru 42 de hectare de vie, aflate în proprietatea Consiliului Local. Problema e că via nu prea mai e… vie, după ce, o lungă perioadă de timp, nu a mai fost îngrijită. Până acum vreo zece ani, a fost o firmă care a exploatat via, dar după ce i s-a încheiat contractul a plecat în altă parte, şi-a făcut alte planuri. A urmat altcineva, care, deşi promitea marea cu sarea, n-a făcut nicio brânză. Ba au dispărut şi şpalierii din vie, de a fost nevoie de un proces întreg pentru a recupera şi paguba de la şpalieri şi banii ce ar fi trebuiţi din concesiune. Problema e că via, lăsată de izbelişte, s-a deteriorat, au mai intrat unii şi cu oile în ea, nu mai arată deloc a vie.

"Încercăm să o scoatem acum la licitaţie ca teren arabil. Dar, în fine, fiind o zonă în pantă, terasată, tot pentru plantat viţă-de-vie sau o livadă ar merge", ne spune primarul Costică Gafton. De s-o găsi sau nu investitor, rămâne de văzut. Cert este că dealurile însorite din Smulţi erau vestite pentru vinurile produse aici - Fetească, Risling. Consiliul Local este chiar dispus să acorde şi nişte facilităţi fiscale dacă s-ar găsi cineva care să refacă via sau să planteze o livadă. Pământul se cere muncit, să-şi arate roadele.

Bază sportivă, pe locul fostului CAP

Unul dintre planurile importante de la Primăria Smulţi este realizarea, cu fonduri europene, a unei baze sportive. Locul s-a găsit, e şi aproape de şcoala din localitate, pe locul fostei Cooperative Agricole de Producţie (CAP). Investiţia, cu tot cu TVA, ar urma să ajungă la aproximativ 100.000 de euro. "Proiectul a fost depus prin GAL Covurlui, urmează să-l semnăm în curând", ne spune primarul Costel Gafton. Baza sportivă ar urma să fie dotată cu un teren multifuncţional sintetic, va avea şi nocturnă, o mică tribună, o parcare pentru câteva maşini, împrejmuire etc. "Acolo trebuie adus terenul la formă, dar ce ne ajută e că deja avem acolo o clădire care e mobilată şi pe care am prins-o în proiect pentru un viitor vestiar. Baza va fi pentru comunitatea locală, dar gândul, de ce să nu recunoaştem, ne-a fost în primul rând la şcoală. Dar şi tinerii aveau nevoie de un loc amenajat să facă sport. Trebuie şi un pic de condiţii, să nu deranjăm vecinii", ne mai spune primarul comunei.

Părculeţ din donaţii de la Galaţi

Pe lângă parcul pentru copii din apropierea Primăriei, la Smulţi s-a mai realizat un părculeţ, pentru copiii de grădiniţă, cu ajutorul unor donaţii venite din partea municipiului Galaţi. "Cu ajutorul dlui primar Pucheanu şi al dlui viceprimar Enache, am făcut o cerere şi ne-au dat nouă o parte din mobilierul urban pe care dumnealor l-au înlocuit în parcurile din Galaţi. Câteva bănci, leagăne, balansoare, tobogane, le-am aranjat şi le-am montat aproape de grădiniţă, pentru că nu prea aveau unde să iasă copiii în pauză să se joace”, ne-a spus primarul Costică Gafton.

Citit 8014 ori Ultima modificare Miercuri, 23 Ianuarie 2019 18:39

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.