Îngrijirea la domiciliu a bolnavilor aflaţi în stadii terminale este un drept legal, respectat însă mai mult teoretic în România. Pentru toate localităţile din nordul judeţului Galaţi şi din zona Tecuciului nu există nicio firmă care să asigure astfel de servicii medicale, după ce toţi furnizorii de profil din această parte a judeţului au fost prinşi fraudând sistemul de sănătate. Firmele ajung de regulă să preia cazurile mai uşoare, pentru ca activitatea să aducă totuşi un profit, atrag atenţia reprezentanţii asociaţiilor de protecţie a pacienţilor.
În iulie 2017, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS ) Galaţi acorda pentru domeniul îngrijirilor medicale la domiciliu suma de 126.000 de lei. Deşi în contract cu CJAS pentru acest domeniu se aflau 11 furnizori, jumătate din suma alocată, 63.000 de lei, mergea către o singură firmă din Tecuci - Medicas Nircotec SRL. Firma în cauză primise contract în aprilie 2017, fiind înfiinţată în februarie 2017. Şapte luni mai târziu, în februarie 2018, un scandal de corupţie pe această temă izbucnea în presă.
Firma amintită şi alţi doi furnizări din zona Tecuciului făceau obiectul unei anchete desfăşurate de procurorii gălăţeni, într-un dosar de fraudare a sistemului public de sănătate. Cele trei firme erau bănuite că au încasat în jur de 1.400.000 de lei, bani publici, din servicii pe care nu le prestaseră niciodată.
La un an după ce escrocheria a fost dată în vileag, iar reţeaua de tip caracatiţă, destructurată, toată zona Tecuciului şi partea de nord a judeţului Galaţi au rămas fără furnizori de îngrijiri medicale la domiciliu, după ce nicio firmă de profil din aceste zone nu a mai intrat în contract cu CJAS Galaţi. Cu alte cuvinte, dreptul de îngrijire la domiciliu al bolnavilor aflaţi în stadii terminale este respectat, în continuare, doar pe hârtie. Situaţia este subliniată chiar într-un raport al CJAS Galaţi, în care se arată faptul că, „în anul 2018”, pe acest domeniu de asistenţă medicală (îngrijirile la domiciliu - n.r.), nu există furnizori aflaţi în relaţie contractuală cu instituţia noastră, care să acopere zona Tecuciului şi nordul judeţului, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut (2017 – n.r.), când trei furnizori din zonele respective aveau contract cu CJAS Galaţi”.
Fiecare se descurcă aşa cum poate
Tot teoretic, locuitorii din această parte a judeţului pot beneficia de îngrijiri la domiciliu din partea oricărei firme gălăţene aflate în contract cu CJAS Galaţi. Este tot un drept existent exclusiv pe hârtie, din moment ce niciun furnizor din municipiul Galaţi, spre exemplu, nu s-ar deplasa zeci de kilometri până în nordul judeţului doar în acest scop, deoarece operaţiunea nu ar fi una rentabilă.
Pentru a înţelege mai bine amploarea fenomenului trebuie spus că îngrijirile medicale la domiciliu au fost gândite pentru a asigura condiţii de viaţă decente pentru pacienţii în stadii terminate. Este vorba de bolnavi de cancer, de pacienţi cu accidente vasculare cerebrale sau de persoane diagnosticate cu boli neurodegenerative. Din drama acestor pacienţi şi cu preţul suferinţei lor s-au îmbogăţit patronii firmelor care decontau servicii fictive de milioane de lei. În România, îngrijirea la domiciliu este un drept de care puţini ştiu, iar dintre cei care totuşi află şi mai puţini ajung să beneficieze cu adevărat. Restul, sunt lăsaţi să se descurce aşa cum pot.
Firmele se orientează către cazurile mai uşoare
Deşi îngrijorătoare, situaţia cu care zona Tecuciului şi nordul judeţului Galaţi se confruntă nu este singulară în plan naţional, atrage atenţia Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Pacienţilor din România. "Mai mult de jumătate din firmele care asigurau îngrijiri la domiciliu au renunţat deoarece serviciile nu mai sunt profitabile. Tariful de 60 de lei pe şedinţă, decontat de casa de asigurări, nu poate acoperi costurile implicate în acest domeniu. Ar trebui ca tarifele să fie gândite în funcţie de complexitatea cazurilor, nu la modul global. Ca firmă, trebuie să trimiţi la domiciliul pacientului o echipă formată din medic şi asistent medical. De multe ori, este nevoie şi de kinetoterapeut. Adăugăm apoi costurile cu transportul şi când tragem linie, ieşim pe pierdere. Din acest motiv, firmele se orientează către cazurile mai uşoare, adică acolo unde costurile implicate sunt mai mici. Este un cerc vicios din care tot pacienţii care ar avea cea mai mare nevoie de astfel de servicii au de suferit cel mai mult", a explicat, pentru "Viaţa liberă", Vasile Barbu.
Potrivit reprezentantului asociaţiei de pacienţi, doar o proporţie foarte mică din pacienţii care au nevoie de astfel de servicii ajung să şi beneficieze de ele. "Favorizaţi sunt mai ales bolnavii din municipiile reşedinţă de judeţ şi cei din unele oraşe mai mari. În rest, situaţia este dezastruoasă. Practica ne arată faptul că o firmă de îngrijiri la domiciliu nu se deplasează pentru o distanţă mai mare de zece kilometri pentru un caz. Responsabilitatea le aparţine aici şi autorităţilor locale, care ar trebui să joace un rol de susţinere în această situaţie", a concluzionat Vasile Barbu.
