Statisticile oficiale arată că tot mai puţin părinţi români îşi lasă copiii în ţară pentru a pleca la muncă în străinătate, în scopul asigurării unui trai mai bun. Deşi scăderea este una timidă, consecinţele ar putea fi benefice pe termen lung, având în vedere că în familiile în care unul sau ambii părinţi sunt plecaţi apar probleme grave de ordin relaţional, social şi medical, care în unele cazuri pot degenera în veritabile tragedii.
Zeci de mii de copii români au fost lăsaţi, în ultimii ani, în grija unui singur părinte, a bunicilor, a altor rude sau a asistenţilor maternali, pentru că mama, tatăl sau ambii părinţi au ales să plece în străinătate pentru a munci. Despărţirea familiilor în această manieră a avut consecinţe grave asupra dezvoltării multor minori lipsiţi astfel de suportul fizic al părinţilor, dar şi asupra relaţiilor familiale. Asta ar putea fi una dintre cauzele care, în ultimii trei ani, a făcut ca numărul minorilor aflaţi în evidenţele autorităţilor ca "lăsaţi acasă" să scadă, părinţii plecaţi fie alegând să revină în ţară, fie să îi ia alături de ei în ţările unde şi-au găsit locuri de muncă şi şi-au creat o oarecare stabilitate.
Conform datelor făcute publice de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), la finele primului semestru al anului în curs, numărul copiilor care aveau ambii părinţi plecaţi în străinătate era de 16.453, cu 1.159 (8,7 la sută) mai puţini faţă de sfârşitul primului semestru din 2018. Numărul total al copiilor cu ambii părinţi plecaţi a cunoscut o scădere cu patru procente, ajungând la 91.345. Conform ANPDCA, dintre cei 16.453 de copii cu ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, 15.247 se aflau în îngrijirea rudelor de până la gradul al patrulea, fără măsuri de protecţie, restul fiind plasaţi la un asistent maternal, centre de plasament sau alte familii ori persoane. Totodată, 11.723 de copii proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat la muncă în străinătate, faţă de 13.088 cât se consemna la finele primului semestru din 2018. Dintre aceştia, 10.115 copii au rămas acasă în îngrijirea rudelor de până la gradul al patrulea, fără măsură de protecţie.
Când despărţirea îmbolnăveşte
O consecinţă nevăzută, care apare în timp, după ani în care părinţii şi îndeosebi mamele stau departe de familii, dar care poate avea efecte devastatoare, este îmbolnăvirea psihică. Mii de românce plecate să muncească în afara ţării au dezvoltat afecţiuni psihice pe fondul depărtării de ţară, de familie. Puse în faţa situaţiei de a se adapta unor noi stiluri de viaţă, reguli, obiceiuri şi contexte, româncele clachează de multe ori, spun medicii psihiatri, care au contabilizat, oficial, mii de paciente care prezentau simptome a ceea ce în practică s-a denumit "Sindromul Italia". Conform specialiştilor care au făcut un studiu la cea mai mare unitate medicală din ţară, Socola, "Sindromul Italia" reprezintă o nouă formă de depresie, întâlnită mai ales la femeile care lucrează temporar în străinătate şi la copiii lor. "Îmbunătăţirea situaţiei financiare produce iniţial o stare de optimism şi de mulţumire a întregii familii, însă, după câţiva ani, relaţiile familiale au de suferit, în special din cauza separării îndelungate a mamelor de copii", a declarat prof. dr. Roxana Chiriţă, director medical în cadrul Institutului de Psihiatrie "Socola" Iaşi.
Conform psihiatrilor, aceste femei nu reuşesc să se adapteze în noua ţară şi astfel ajung în spitale cu depresie sau psihoze delirante. Victimele trăiesc cu teama că sunt urmărite, persecutate şi au senzaţia că cineva chiar încearcă să le ucidă. Primele simptome pot fi de ordin fizic, de aceea specialiştii cred că multe dintre mamele românce care ajung să sufere de acest sindrom nici nu ajung la medic, punând manifestările clinice pe seama altor cauze. "Apar dureri de spate, de membre, tulburări gastrointestinale şi de somn sau modificări de apetit. Femeile se simt foarte obosite şi li se pare imposibil să ducă la capăt chiar şi cea mai banală activitate. Ajung să vorbească despre lipsa oricăror emoţii, despre o goliciune interioară şi despre senzaţia unei apăsări permanente în piept", punctează psihiatrii de la Socola. În 2016, la Institutul de Psihiatrie "Socola" au fost internate 3.384 de femei cu depresie. În 2017, alte 3.177 de femei au fost spitalizate cu acelaşi diagnostic. În ambii ani, în jur de cinci dintre paciente au prezentat simptome specifice "Sindromului Italia".
(articol realizat din surse online)
