Munca flexibilă, corespondentul românesc pentru modelul german Kurzarbeit, a fost reglementată printr-o ordonanță de urgență de guvernul României, la sfârșitul săptămânii trecute. Angajatorii vor putea astfel să reducă unilateral timpul de muncă al salariaților cu cel mult 50 la sută, în situații excepționale, cum este și actuala epidemie de coronavirus.
Angajatorii au astfel posibilitatea reducerii timpului de muncă al salariaților cu cel mult 50 la sută din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu informarea și consultarea sindicatului, a reprezentanților salariaților sau a salariaților. Reducerea timpului de muncă poate fi de cel mult cinci zile lucrătoare consecutive, angajatorul având obligația de stabilire a programului de muncă pentru întreaga lună. Reducerea timpului de muncă se aplică și în cazul programului de muncă în ture sau în cel inegal. Pe durata reducerii timpului de muncă, salariații afectați de măsură beneficiază de o indemnizație de 75 la sută din diferența dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă și salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate, în completarea drepturilor salariale cuvenite, calculate la timpul efectiv lucrat. Indemnizația este suportată de angajator, iar apoi se va deconta de către ANOFM, din bugetul pentru șomaj. Angajatorul poate aplica această măsură dacă măsura afectează cel puțin 10 la sută din numărul de angajați ai unității și dacă cifra de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii s-a diminuat cu cel puțin 10% față de luna similară din anul anterior. În cazul ONG-urilor, diminuarea se raportează la veniturile acestora.
În lunile în care se aplică reducerea timpului de muncă, angajatorul nu poate iniția concedieri colective. În cazul în care un angajator care a apelat la măsura Kurzarbeit este depistat că și-a chemat angajații respectivi la muncă va fi amendat cu 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată. Prevederile se aplică și ucenicilor.
Patronatele se bucură de instituirea măsurii
Reprezentanții patronatelor salută adoptarea prevederilor muncii flexibile. "N-am inventat noi roata, ci ăia mai deștepți ca noi, în primul rând Germania, de unde am preluat acest concept pe care l-am propus și pentru România. Am zis că este foarte bine în condițiile actuale, ale pandemiei de Covid și muncii la distanță. Noi, patronatele, căutăm orice metodă posibilă să flexibilizăm forța de muncă, eficient și cu respectarea tuturor normelor legale. Credem că munca flexibilă este extrem de importantă, dându-le posibilitatea firmelor afectate să poată contribui la un proces economic continuu, din care să câștige toată lumea. Noi am propus, am găsit înțelegere la Guvern și la Parlament și iată că se aplică. Și tot noi am propus și subvenționarea zilierilor și sezonierilor din agricultură, astfel încât, prin cotele-părți asigurate de fermieri și de stat, să se ajungă la un standard de salarizare comparabil cu cel din Germania sau Spania", ne-a declarat președintele Patronatului IMM-urilor Galați, Marian Filimon.
Sindicatele cred că se putea şi mai bine
De partea cealaltă a "baricadei", sindicatele consideră că varianta finală adoptată de guvern este îmbunătățită față de ce s-a propus inițial, dar că era loc de mai bine. "În primul rând, înțelegem prost conceptul de flexibilitate. Când a apărut în Europa acum câțiva ani, se făcea referire la flexisecuritate, ceea ce viza atât reducerea timpului de lucru, cât și creșterea securității în muncă. La noi, totul, inclusiv modificările din Codul muncii, s-a făcut în favoarea angajatorului. Acum, dacă ne referim la partea de pandemie, măsura muncii flexibile e cât de cât bună. Spre regretul nostru, nu ne comparăm cu Germania, unde sindicatele sau reprezentanții salariaților stau la aceeași masă cu patronatele și au reprezentanți în boardul de conducere. La noi, legea spune că "poate să primească", iar 99 la sută din firme nu primesc salariații la discuții. Îmbucurător este că, dacă în varianta inițială eram decimați și patronul te anunța cu o zi înainte, acum notificarea trebuie făcută cu minimum cinci zile înainte și sindicatul trebuie informat. Mai grav este că tot ce înseamnă subvenții pe Covid se duc doar spre angajator. Lasă-i, domnule, și angajatului salariul complet, chiar dacă îl trimiți în șomaj tehnic! Sunt state europene, în special cele nordice, care au redus timpul de lucru al angajaților, dar cu salariul complet. De asemenea, nimic din acel procent de 41,5 la sută care este plătit de stat angajatorului care recheamă la muncă după șomajul tehnic nu se duce și la salariat. Să-i mărească măcar cu 10 la sută! Adică eu stau la muncă 8 ore, iar firma îmi plătește 4 ore, restul dă statul. Chiar și așa, nicio agenţie de ocuparea forţei de muncă din țară nu a primit banii pentru 41,5 la sută, toți așteaptă rectificarea. Până la urmă, e bine că s-au dat aceste măsuri, că trecem criza. Dar nu poți să dai numai unei părți, adică numai angajatorilor. Mulți mai și jonglează cu banii pe care îi primesc de la stat", ne-a spus președintele Cartel ALFA Galați, Romică Gîrneață.
Măsuri și pentru alte categorii de lucrători
Persoanele care realizează venituri în regim independent și care au beneficiat de indemnizația de șomaj tehnic în baza OUG 30/2020, pe perioada stării de urgență sau de alertă, vor putea beneficia de o indemnizație lunară de 41,5 la sută din câștigul salarial mediu brut. Pentru zilierii care îşi desfășoară activitatea într-unul din domeniile afectate de întreruperea sau restrângerea activității, statul plătește 35 la sută din remunerația cuvenită zilei de muncă pentru o perioadă de trei luni. Se acordă, o singură dată, 2.500 lei pentru angajații care au lucrat în regim de telemuncă pentru cel puțin 15 zile, pentru achiziționarea de pachete de bunuri și servicii tehnologice necesare desfășurării activității.
