Gălățenii, popor eminamente legat de propria slujbă, au trăit mereu cu un pericol deasupra capului.
„Ce ne facem dacă se închide fabrica, unde va ajunge orașul fără combinat?” Sunt lozinci fără termen de garanție, mai ales în contextul noilor evenimente sociale.
Mai contează câți erau?
Mai țineți minte epoca în care combinatul siderurgic ținea, din punct de vedere economic, Galațiul în viață? Poate doar câțiva angajați TESA ai marii uzine știu numărul exact al muncitorilor care duceau acasă o pâine datorită motoarelor turate în plin de marea platformă de lângă reședința de județ. 30.000, 40.000? Ce mai contează, câtă vreme numărul actual al lucrătorilor din Liberty Steel de la Dunărea de Jos este cu mult inferior acelor vremuri?! "Dacă se închide combinatul, Galațiul moare" este lozinca folosită până la saturație nu doar de alarmiști, ci și de către bieții oameni care chiar depindeau de leafa luată de la colosul cocso-chimic.
Sintagma folosită fără abilitate
Deceniile au trecut, realitățile s-au schimbat, combinatul și-a redus dramatic activitatea, însă, din fericire, orașul n-a ajuns în faliment, cu toate că diverse crize l-au traversat în această perioadă post-decembristă.
Un zvon aparent banal se dovedește a fi pe bune o veste îngrozitoare pentru piața muncii din urbea noastră: două studiouri de videochat au anunțat că-și vor trage obloanele, iar acest lucru înseamnă tocmai încetarea activității. Ca paranteză, nu vi se pare că "a trage obloanele", în mod normal, ține de asigurarea unui minim de condiții pentru această industrie? Utilizarea în comunicatul remis presei a acestei sintagme este cel puțin inabilă.
Nu mai există motivație
"Dacă se închid studiourile de videochat, ajungem în urma Brăilei din punct de vedere economic", este o formulă la modă pe care am remarcat-o chiar și în piețele municipiului. Dacă din reacția oficială a acestor studiouri, "furnalele" noilor realități ale Galațiului, n-am putut culege motivele care vor duce la ieșirea din branșă a respectivelor companii, suntem nevoiți să aplecăm urechea la gura străzii. Circulă diverse variante: "Nu mai există motivație, s-a ajuns la o rutină în fenomen", "Fetele vor să dea la medicină, caută bani și mai mulți", "Ca și în alte domenii, profesioniștii noștri nu mai au căutare în străinătate", "Chatul din politică e mult mai divers" etc. Judecați și dumneavoastră!
Videochata lu’ Pițigoi
Economia "nu știe carte"
* Potrivit datelor oficiale, nu declarațiilor unor persoane publice, Galațiul rămâne capitala românească a acestui fenomen. Din anumite perspective, ne putem simți ca într-o metropolă culturală, câtă vreme diversitatea câștigă teren pe zi ce trece. Economia, precum alte noțiuni, nu știe carte, așadar sunt binevenite taxele și impozitele din fiecare nișă.
* Nici statul nu este interesat să susțină start-upurile din apartamentele în care se practică acest sport. "De aici și evazioniștii care aduc un uriaș prejudiciu bugetului de stat. Ceva ar trebui făcut", este de părere un nutriționist cu o viziune open. Astfel, conștientizăm că ne paște un alt pericol: viitorii asistați social ai acestei bresle.
* Economia subterană, așa cum este denumit sectorul gri, despre care se vorbește doar în anumite condiții, ar fi depins de un tunel pe sub Dunăre. Măcar și de dragul adecvării, dacă nu pentru a le da peste nas vecinilor din Brăila.
* Dacă, pe vremea în care Sidexul era în floare, gălățenilor li se putea spune și "combiniști", acum, în era videochatului, care ar fi apelativul cel mai nimerit? Sigur nu "videochatiști". IT-iști este cea mai bună variantă.
Balade vesele și IT-iste
PARAZITUL
Partidule schilod şi fleţ şi parazit şi inutil,
te-ntreb frumos, corect şi scurt, cu mult efect şi cu temei:
de ce mănânci atât rahat? de ce eşti slut şi mercantil?
ce (n)-ai la trup? ce (n)-ai la cap? ce detrimentul mă-tii vrei?
vrei să te duc la destrămat? să te belesc? să te-mpăiez?
nu-ţi şade bine-n pielea ta? vrei zeghe? pliuri? ecosez?
Mai ai oleacă şi termini de năruit şi de furat
tot ce s-a strâns în mii de ani pe-acest meleag prea răbdător
cu de-alde tine: îmbufnaţi de aroganţă-n lung şi-n lat -
ai dovedit că eşti găman, ridicul, fante şi farsor!
Partidule, te rog frumos, ia-ţi tălpăşiţa şi dispari -
toţi sunt scârbiţi de hazul tău: şleahtă de cinici şi tâlhari!
Submarin Cosorescu
Vocea cetățeanului, vocea politicianului
Sămânțarii locali, amenințați
Este oficial. O companie elvețiană va deschide prima fabrică în Zona Liberă Galați, conform unui anunț al Primăriei Galați. Este vorba despre o fabrică de ulei, iar valoarea investiției se ridică la peste 20 de milioane de euro, urmând să genereze peste 200 de noi locuri de muncă. Din punctul de vedere al paginii de Pamflet, aceasta e o amenințare pe față la adresa așa-numiților sămânțari care, de la începutul primăverii până toamna târziu, sparg "bomboane agricole" în fața blocului. Pungile de semințe vor dispărea de pe piața gălățeană, totul va merge la ulei!
Povestea Ulei
Precizare: Materialul acesta este un pamflet şi trebuie tratat ca atare. Informaţiile prezentate pot sau nu să fie adevărate. Imaginile incluse sunt proprietatea cotidianului "Viaţa liberă". Toate drepturile rezervate "Viaţa liberă".
