Munca nedeclarată rămâne în continuare o problemă în rândul firmelor gălățene, reiese din bilanțul pe anul 2022 prezentat de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Galați la Comisia de dialog social din cadrul Prefecturii.
Conceptul de muncă nedeclarată reprezintă acea activitate prestată de un salariat pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, fără a fi respectate prevederile legale în vigoare privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă.
Și meșterul chemat acasă poate reprezenta muncă nedeclarată
Munca nedeclarată poate "îmbrăca" mai multe forme. Prima și cea mai des întâlnită formă o reprezintă înțelegerea dintre angajator și salariat în urma căreia acesta din urmă acceptă să muncească fără încheierea unui contract individual de muncă; altfel spus, muncă la negru. Situații care, de asemenea, se întâlnesc destul de des sunt cele în care salariatul e chemat de patron la muncă în afara orelor de program stabilite prin contractul de muncă cu timp parțial, în care un salariat este primit la muncă în perioada în care contractul individual de muncă este suspendat, precum și atunci când se folosește în mod ilegal munca zilierilor sau a ucenicilor.
Munca nedeclarată poate fi înregistrată și atunci când chemi un "meșter" să-ți repare diverse lucruri prin casă și pe care îl plătești apoi cu bani în mână. Dacă acesta îți dă chitanță sau factură pentru banii primiți, este totul în ordine. Dacă zice "mulțumesc" și pleacă fără să-ți dea nimic la mână, este muncă nedeclarată.
Cele mai multe amenzi, pentru munca fără acte
Conform bilanțului ITM Galați menționat anterior, în cursul anului 2022, inspectorii de muncă gălățeni au efectuat 1.710 controale pe relații de muncă, din care 1.628 au fost "țintite" pe munca nedeclarată. În urma acestora, au fost depistați 43 de angajatori gălățeni care foloseau, în diverse forme, munca nedeclarată, precum și 62 de salariați aflați într-una din situațiile menționate mai sus. Controalele s-au soldat cu 378 de sancțiuni aplicate, iar valoarea totală a amenzilor a fost de 1,055 milioane de lei, din care 930.500 de lei pentru muncă nedeclarată.
Cele mai multe amenzi - 35 la număr, cu o valoare totală de 760.000 de lei - au fost aplicate pentru primirea la muncă fără încheierea unui contract individual. S-au mai dat patru amenzi, totalizând 120.000 de lei, pentru primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în Registrul General de Evidență a Salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității, precum și alte patru amenzi, de 50.000 de lei în total, pentru salariați găsiți la muncă în afara orelor de program stabilite.
Inconștiență sau frica pierderii locului de muncă?
"Identificarea muncii fără forme legale se lovește de multe ori și de zidul indiferenței celor ce acceptă această formă de muncă. Raporturile de muncă ascunse, nedeclarate, neînregistrate, nedescoperite îngreunează foarte mult activitatea de control. Mecanismul administrativ-contravențional actual de depistare a muncii fără forme legale se bazează și pe ceea ce declară persoanele ce desfășoară activitate în fișa de identificare completată cu privire la semnarea sau nu a contractului individual de muncă", se arată în documentul ITM Galați.
Nu puține au fost situațiile în care inspectorii de muncă au întâmpinat dificultăți în efectuarea controalelor, iar "mica înțelegere" dintre angajatori și angajați face practic imposibilă depistarea cazurilor de muncă nedeclarată, iar drepturile și obligațiile angajatului pot fi în orice moment încălcate.
De frică să nu-și piardă locul de muncă, ori nefiind conștienți de aspectele negative ale muncii nedeclarate, unii salariați au părăsit, din proprie inițiativă sau la indicația patronului sau a șefului direct, locurile de muncă și zona controlată. Alții nu au recunoscut că muncesc acolo unde au fost găsiți, dându-se drept parteneri de afaceri, clienți, prieteni, rude etc. În alte situații, cei găsiți în neregulă au refuzat să dea declarații scrise inspectorilor de muncă ori au refuzat să se identifice și să discute cu aceștia, motivând că nu pot întrerupe lucrul. Nu în ultimul rând, au fost și cazuri în care salariații depistați în neregulă și-au retras sau și-au schimbat declarațiile în fața instanței de judecată, în cadrul procesului intentat pentru anularea actului de sancționare.
