În contextul amplificării preocupărilor legate de siguranța populației în caz de situaţii de urgență, am investigat starea adăposturilor de protecție civilă din municipiul Galați, solicitând informații oficiale referitor la starea acestora de la toate instituţiile abilitate, Prefectură, Primărie şi Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
Purtătoarea de cuvânt a Prefecturii Galați, Teodora Diaconița, a precizat că responsabilitatea administrării adăposturilor de protecție civilă revine autorităților publice locale și că instituția pe care o reprezintă nu deține informații detaliate despre starea acestora.
Totuși, într-o declarație acordată publicației ”Viața liberă” în anul 2023, aceasta oferea mai multe detalii: „Toate adăposturile au fost verificate și sunt în stare bună. Este vorba doar despre o măsură preventivă. Adăposturile sunt controlate periodic de Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență și vor fi verificate din nou, inopinat, în perioada următoare, pentru a ne asigura că nu sunt blocate de cetățeni, având în vedere că majoritatea se află la parterul blocurilor și sunt administrate fie de autoritățile locale, fie de agenți economici. Repet, aceste măsuri au exclusiv un caracter preventiv.”
De ce, între timp, Instituţia Prefectului nu mai are preocupări pe această linie, în situaţia în care contextul internaţional este din ce în ce mai exploziv, nu cunoaştem.
Situația actuală, conform Primăriei Galați
Potrivit unui răspuns oficial transmis de Primăria municipiului Galați, în oraș există 153 de adăposturi publice de protecție civilă, verificate periodic de personalul Serviciului Apărare și Protecție Civilă. În urma celor mai recente inspecții, s-a constatat că 24 dintre acestea necesită lucrări de întreținere sau reparații.
Lucrările urmează să fie realizate în cursul acestui an de către societăți specializate, sub coordonarea și verificarea Serviciului Reparații și Întreținere Imobile din cadrul Primăriei.
Lista completă a adăposturilor de protecție civilă din județul Galați poate fi consultată pe site-ul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă - https://isugl.igsu.ro/adapostire/lista-adaposturilor-de-protectie-civila-de-la-nivelul-judetului-galati-58 - am aflat, solicitând informaţii în acest sens Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi.
Orașe fără adăposturi amenajate
Analizând lista publicată de ISU Galați, reiese că adăposturile sunt concentrate doar în municipiile Galați și Tecuci. Celelalte orașe din județ nu dispun de niciun adăpost amenajat oficial pentru situații de urgență.
Un exemplu relevant este orașul Târgu Bujor, al treilea centru urban al județului din punct de vedere al populației și importanței, după Galați și Tecuci. Conform recensământului din 2011, orașul are 6.299 de locuitori. Întrebat despre măsurile luate în cazul unui atac, primarul Ion Andone a declarat: „Vom folosi subsolurile care nu sunt amenajate corespunzător, dar pot ține loc de adăposturi și pot fi utilizate. De asemenea, putem folosi și subsolurile Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Bujoru. Suntem optimiști și sperăm că nu se va întâmpla nimic rău. Cum se spune, cu Dumnezeu înainte.”
Situația este similară și în orașul Berești, al cărui primar, Mihai Lucian Bejan, ne-a declarat: „Ne concentrăm pe alte lucruri importante – canalizare, apă, renovarea școlilor. Nu avem timp sau resurse pentru construcția unor adăposturi. În caz de atac, subsolul Primăriei și cele ale blocurilor ar putea reprezenta o soluție temporară.”
Un context îngrijorător: concluziile Curții de Conturi
Investigația noastră jurnalistică vine în contextul unui raport alarmant al Curții de Conturi, ale cărui concluzii le-am publicat şi care a evidențiat că doar aproximativ 3% din populația României ar putea fi adăpostită în caz de urgență majoră. Ulterior publicării, am primit la redacţie telefoane de la cititori care ne întrebau exact care sunt adăposturile şi cât de pregătite sunt ele să ne primească. Ce am aflat, aţi citit în cele de mai sus.
Această realitate ridică semne serioase de întrebare privind capacitatea autorităților de a gestiona eficient o criză, în special în zonele urbane mici și medii, complet lipsite de infrastructură de protecție civilă.
