Emoții pentru candidaţii care au susținut, marţi, prima probă a examenului de Bacalaureat 2025. La ieșirea din sălile de examen au fost întâmpinați de părinți, pentru care trei ore, cât a durat proba scrisă la Limba și literatura română, au însemnat o veșnicie.
Dacă, pentru unii elevi, opera lui Creangă sau a lui Slavici au fost considerate "floare la ureche", alții ne-au povestit că l-au ignorat total pe Slavici, numele marelui clasic român regăsindu-se și printre subiectele din anii anteriori.
"Toată noaptea m-am rugat să nu dea poezie"
Pentru a vedea și noi care este starea de spirit în rândul absolvenților de liceu, marți, 10 iunie, în jurul prânzului, ne-am deplasat la Colegiul de Industrie Alimentară "Elena Doamna" din oraș, acolo unde au fost arondați să susțină examenul de bacalaureat atât elevii Colegiului Național „Vasile Alecsandri”, cât și cei ai liceului gazdă.
Menționăm faptul că subiectele au fost diferențiate pentru elevii de la uman și cei de la real, emoțiile fiind pe măsura la ambele profiluri, mai ales că proba la Limba și literatura română a deschis seria examenelor scrise, oferind și prima oportunitate absolvenților de a-şi demonstra cunoștințele acumulate în cei patru ani de liceu.
„M-am rugat toată noaptea să nu ne dea poezie. Nu îmi place și mi-a fost greu să o învăț. Dar nici nu pot să spun că m-a avantajat foarte tare ce am avut pe bilet. Noi suntem la profil real și ne așteptam la eseu, dar anul ăsta nu a fost așa. Am făcut ceva, dar mi s-a părut greu și foarte mult”, ne-a mărturisit, cu sinceritate, una dintre candidate, la ieșirea din sală.
Subiectul a fost echilibrat
Referitor la cât de complicată a fost proba la Limba și literatura română, la complexitatea subiectelor și dacă acestea au respectat programa și au fost structurate pe modelul simulărilor, am solicitat părerea unui cadru didactic, prof. Gabriela Ciubotaru: „Consider că subiectul propus spre rezolvare a fost echilibrat, în acord cu programa parcursă. Itemii au urmărit structura de la modelul Ministerului Educației și de la simularea națională. Temerea cea mare a elevilor era reprezentată de subiectul al treilea, unde trebuie să prezinte particularitățile de construcție ale unei opere, caracterizarea de personaj sau relația dintre două personaje. În ciuda faptului că sunt texte studiate la clasă, tendința este de a respinge (parțial) poeziile, care, de obicei, îi pun în dificultate. Poate numărul mai redus al elevilor înscriși la examenul de Bacalaureat a determinat alegerea unui subiect facil, abordabil, care nu i-a pus în dificultate pe cei care au parcurs operele”, a spus cadrul didactic, profesor de Limba şi literatura română la CNVA Galați.
Prinsă cu fiţuica în buzunar
În Galați, din cei 2.522 de elevi înscriși la examenul de bacalaureat, în prima zi au fost absenți 18, iar o elevă a fost eliminată după ce a fost prinsă având o fițuică la ea.
Subiectele ar fi "răsuflat" de la Cluj
Potrivit Edupedu.ro, subiectele la Limba și literatura română au fost scurse dintr-un centru de examen din județul Cluj, după ce o fotografie a circulat pe grupuri/ comunități dedicate examenului de bacalaureat, în timpul probei.
La Subiectul I, textul suport a fost un fragment din Părintele „Geticei” de Grigore Băjenaru, iar la Subiectul al doillea candidații au avut de analizat rolul notațiilor autorului pe un text dramatic de G.M. Zamfirescu, „Domnișoara Nastasia”. Primul subiect este împărțit în două părți, cu cinci cerințe pe baza unui text la prima vedere la punctul A, iar la punctul B, un text argumentativ de minimum 150 de cuvinte, bazându-se pe o idee realizată pe baza textului-suport. Subiectul IB ar fi fost un eseu argumentativ despre înfățișarea unei persoane - dacă poate sau nu să influențeze succesul acesteia.
La subiectul al doilea, elevii au avut de evidențiat trăsăturile unui curent literar, pe baza textului.
În fine, la subiectul al treilea, cerința a fost redactarea unui eseu de minimum 400 de cuvinte în care să fie prezentate particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un text narativ studiat, din opera lui Ion Creangă sau Ioan Slavici. Elevii au putut opta, de exemplu, pentru caracterizarea lui Harap Alb din basmul cult „Povestea lui Harap Alb” sau a lui Ghiță din nuvela „Moara cu noroc”.