În ultimele două decenii și jumătate, județul Galați pare să fi așteptat o „vindecare prin investiții” pe care nu a primit-o conform așteptărilor pe care noi, toţi cei de aici, le aveam. Sunt unele semne care ne dau speranță, dar datele și contextul economic și, mai nou, cel militar arată că marile afaceri private - cele care schimbă dinamica regională - s-au mișcat spre alte zone ale țării.
Eram mai tânăr - ca să zic așa - când autoritățile Galațiului, oricare au fost acestea, au început să scoată la înaintare „poziția strategică” a județului și orașului, la orice întâlnire cu potențiali investitori. Întotdeauna s-a vorbit de Dunărea care ne curge prin „curte”, de calea ferată cu două tipuri de ecartament (unicat printre porturile existente de-a lungul coridorului Rin - Dunăre), de muncitorii cu înaltă calificare, de universități.
Corect, numai că lucrurile s-au schimbat dramatic în ultimii ani. Dunărea parcă s-a săturat și ea de promisiuni și are debitul tot mai mic, calea ferată cu ecartament larg, de tip ex-sovietic, depinde aproape exclusiv de Ucraina (țară aflată în război de trei ani), iar muncitorii supercalificați au plecat spre alte zări.
Un județ „uitat” de investitorii privați
Într-adevăr, sunt investiții în Galați, consistente ca valoare, dar ele vin aproape integral din partea autorităților publice și merg în infrastructură, în școli, spitale și muzee.
Adevăratele investiții, cele private, au o altă dinamică, aduc un alt tip de capital, aduc dezvoltare economică. Într-un județ care a depins majoritar de combinatul siderurgic timp de zeci de ani, dezvoltarea economică bazată pe mari investiții private este aproape nesemnificativă.
Pe de o parte, mediul de afaceri gălățean are cifre respectabile. Peste 46.000 de firme și-au declarat sediul central în județ, cifra de afaceri cumulată a acestora în 2023 fiind de peste 35,4 miliarde de lei. Pe de altă parte, pierderile cumulate ale companiilor s-au ridicat la circa 2,6 miliarde de lei în același an.
La începutul acestui deceniu, în județ erau doar 1.937 de firme cu participare străină la capital, cu un capital subscris de 589 milioane de euro, ceea ce ne situa pe locul 28 la nivel național. Extrem de puțin pentru un județ poziționat „strategic”.
Un semnal mai recent îl reprezintă faptul că doar 27 de companii au semnat, în 2024, contracte pentru investiții de aproximativ 298 milioane de lei (circa 60-65 milioane de euro) prin componenta de finanțare „Tranziție Justă”. Asta arată că, deși există proiecte, ele rămân la scară relativ mică față de potențial.
Suntem prea la est?
Realitatea este că județul Galați este situat la marginea estică a României, ceea ce îl plasează într-o zonă mai puțin favorabilă comparativ cu județele din vestul și centrul țării, care sunt mai aproape de piață, logistică și infrastructură. Nu avem aeroport, pe aici nu trece nicio autostradă, iar drumurile expres care să ne conecteze cu alte zone ale țării de-abia acum se construiesc. Suntem mai degrabă izolați decât poziționați strategic, iar acest lucru ne reduce, clar, atractivitatea pentru marii investitori. Ca o părere personală, nici dronele care au început să apară tot mai des în zonă nu prea ajută.
De asemenea, zona gălățeană a fost istoric dominată de siderurgie și construcții navale, sectoare care în România au trecut, și trec în continuare, prin mari transformări, dificultăți și chiar restructurări. În lipsa unei tranziții rapide către noi sectoare, investitorii privați pot fi mai precauți. Și sunt!
În anii '90 şi 2000, aproape că nu trecea săptămâna fără o nouă investiție în Galați. Ba un showroom auto, ba o făbricuță, ba un magazin, ba venea Damen la șantier, ba venea Mittal la combinat. Acum se construiesc doar mall-uri și locuințe, e foarte bine că se fac, dar e nevoie și de altceva, de producție.
Să procedăm ca la școală: să ridice repede mâna sus cei care au aflat în ultimii ani de vreo mare investiție de producție concretizată în Galați, în afară de farmacii, clinici de sănătate sau unități de comerț. Exact! Investitorii mari aleg de regulă zone cu ecosisteme deja dezvoltate.
Comunitatea locală, afectată de lipsa marilor investiții private
Lipsa unor investiții private importante produce consecințe palpabile, iar cea mai importantă o reprezintă lipsa oportunităților de muncă. Firmele mai mici sau cele care nu se extind nu pot absorbi rapid forță de muncă cu calificări mai ridicate, ceea ce poate conduce la exodul tinerilor în alte regiuni sau în străinătate. Bifat!
Diversificare economică este limitată: când economia rămâne dependentă de câteva sectoare tradiționale, vulnerabilitatea la șocuri crește. Am bifat-o și pe asta, vezi cazul Liberty!
Lipsa unor angajatori mari, cu investiții semnificative, înseamnă salarii inferioare și mai puțină circulație de bani în economie. Servicii publice ca infrastructura, sănătatea, educația pot suferi dacă economia privată nu se implică în mod dinamic în zona colaborărilor, sponsorizărilor, inovării.
Conform unui clasament realizat de „Income Magazine”, județul Galați are un indicator al investițiilor străine directe per cap de locuitor („ISD per capita”) de circa 1.170 de euro. În același clasament, de exemplu, județul Timiș are 3.218 euro, Bihorul are 2.617 euro, iar Brașovul are 2.558 de euro per cap de locuitor.
Însă nu totul este sumbru, există și semne că situația poate evolua. De exemplu, sunt în derulare proiecte de investiții în educație și infrastructură în municipiul Galați: s-au alocat proiecte în valoare de 56 milioane de euro pentru 42 de unități de învățământ în municipiu. De asemenea, mediul de afaceri local semnează contracte pentru finanțări europene care pot stimula investiții private. Însă Galațiul trebuie să treacă de la proiecte publice de amploare, prin care se aliniază din punct de vedere al infrastructurii, la atragerea proactivă a investițiilor private, care să vină și să rămână. Pentru a îmbunătăți situația, este nevoie să reducem diferența față de județele de top, să devenim mai atractivi pentru investitori - prin infrastructură, impozitare, politici locale, imagine externă şi forță de muncă.
