Parterul blocului și iluzia prosperității. Galaţiul are nevoie să producă, nu să vândă speranţe deşarte

Parterul blocului și iluzia prosperității. Galaţiul are nevoie să producă, nu să vândă speranţe deşarte
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Există un semn discret, dar persistent, al unei societăți care a învățat să confunde circulația banilor cu prosperitatea: lumina rece a sălilor de jocuri de noroc, repetată obsesiv pe fronturile stradale, între farmacii, case de pariuri și spații comerciale care par să fi renunțat la ideea de a produce ceva palpabil, limitându-se la a redistribui speranță contra cost, într-o economie în care iluzia câștigului rapid a devenit, pentru mulți, ultima formă de optimism accesibil.

În România ultimilor ani, pe fondul pauperizării unei părți importante a populației și al erodării încrederii în mobilitatea socială, jocurile de noroc au crescut nu doar ca industrie, ci ca prezență urbană, ocupând exact acele spații de la parterul blocurilor care altădată găzduiau librării, ateliere, magazine de proximitate sau servicii de cartier, transformând orașul într-un decor în care consumul de hazard a devenit una dintre cele mai vizibile activități economice, cu un volum de miliarde de euro anual și cu sute de mii de jucători activi, într-o țară în care cheltuiala pe pariuri o depășește pe cea pentru carte, educație culturală sau investiții personale.

Modificarea recentă a legislației, care permite consiliilor locale să interzică sau să limiteze desfășurarea acestor activități pe raza localității, a deschis o dezbatere necesară, dar amânată prea mult, deoarece în spatele argumentului simplu, repetat mecanic, potrivit căruia „aceste spații trebuie ocupate de cineva, iar operatorii de jocuri plătesc chirii bune și taxe”, se ascunde o întrebare mult mai complexă, aceea dacă beneficiul economic imediat, concentrat în câteva fluxuri de numerar ușor de cuantificat, nu este anulat, pe termen mediu și lung, de costurile sociale și financiare pe care dependența le împrăștie în comunitate sub forma datoriilor, a conflictelor familiale, a pierderii locurilor de muncă și a presiunii asupra serviciilor sociale și medicale.

Este adevărat că proprietarii de spații comerciale găsesc în operatorii de jocuri de noroc chiriași solvabili, dispuși să plătească niveluri superioare altor activități economice, și este la fel de adevărat că bugetele locale pot încasa taxe suplimentare din autorizarea acestor activități, însă această fotografie contabilă, corectă la nivelul unei linii de venit, nu surprinde efectul de ansamblu al banilor pierduți în aparate, bani care, în lipsa jocului, ar rămâne în bugetele gospodăriilor și ar fi direcționați, chiar și imperfect, către consum curent, rate, educație sau economisire, generând un alt tip de multiplicare economică, mai puțin spectaculoasă, dar mai stabilă și mai ancorată în realitate.

În cazul gospodăriilor vulnerabile, unde 200 sau 300 de lei pe lună reprezintă diferența dintre o factură plătită și o restanță care crește, între un copil sprijinit la școală și un adolescent lăsat singur în fața propriilor tentații, impactul jocului nu mai este o statistică, ci o fisură în structura familiei, iar atunci când vorbim despre zeci de mii de persoane aflate în zona de risc sau deja în zona dependenței, trebuie să acceptăm că aceste costuri, deși nu apar într-un raport de execuție bugetară, se regăsesc în cheltuieli sociale crescute, în productivitate redusă și într-o tensiune comunitară care nu poate fi ignorată.

Argumentul potrivit căruia, în absența jocurilor de noroc, spațiile de la parter ar rămâne goale pornește de la o premisă corectă doar pe termen scurt, deoarece piața imobiliară urbană se ajustează, iar chiriile susținute artificial de un sector cu marje ridicate tind să excludă alte activități economice care, deși mai puțin profitabile per metru pătrat, pot aduce valoare socială și diversitate funcțională, ceea ce înseamnă că decizia de a limita sau interzice aceste activități poate conduce, după o perioadă de recalibrare, la o structură comercială mai echilibrată și mai compatibilă cu ideea de oraș viu, nu doar iluminat.

Nu este vorba despre moralitate, nici despre interzicerea libertății individuale de a juca, ci despre o evaluare lucidă a efectului cumulativ pe care o industrie îl are asupra unei comunități, într-un context în care sărăcia și lipsa de perspectivă transformă jocul din divertisment ocazional în strategie disperată de supraviețuire financiară, iar atunci când norocul devine substitut de politică socială, societatea riscă să legitimeze o formă de redistribuire malignă, în care cei mai vulnerabili finanțează, prin pierdere repetată, o prosperitate concentrată.

Consiliile locale care aleg să analizeze serios această chestiune nu fac un gest populist, ci își asumă rolul de a cântări, dincolo de cifrele brute ale taxelor și chiriilor, echilibrul dintre venituri imediate și sănătatea pe termen lung a comunității, înțelegând că un oraș nu este doar suma contractelor de închiriere semnate la parterul blocurilor, ci și suma șanselor reale pe care le oferă locuitorilor săi.

Într-o economie în care dezvoltarea autentică înseamnă investiție, competență și muncă susținută, a construi un front urban dominat de jocuri de noroc echivalează cu a accepta că hazardul este un model economic suficient, iar această acceptare, deși aduce lumină în vitrine și chirii consistente în conturi, nu poate fi confundată cu prosperitatea durabilă, deoarece un oraș sănătos se recunoaște nu după câte aparate clipesc noaptea, ci după câte proiecte solide prind rădăcini la lumina zilei.

Cifra zilei

1.274 de aparate de jocuri de noroc în judeţul Galaţi

La nivelul judeţului Galaţi sunt înregistrate la Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, în Registrul public al mijloacelor de joc, 1.274 de asemenea aparate care deţin licenţă de operare activă. Potrivit datelor oficiale, doar trei dintre ele figurează ca dezafectate. Există, pe site-ul ONJN, la https://registru.onjn.gov.ro/, nu mai puţin de 25 de pagini cu toate aceste aparate, "păcănele", cum li se spune, popular, identificate cu serie şi cu locul unde sunt amplasate, la ce operator şi la ce adresă.

Citit 490 ori Ultima modificare Duminică, 01 Martie 2026 16:13

2 comentarii

  • postat de Siva
    Duminică, 01 Martie 2026 18:10
    46.97.176.***
    Și cu Loteria Română cum faceți?
    5
    5
  • postat de Ion
    Duminică, 01 Martie 2026 18:08
    46.97.176.***
    Dacă dau bani la buget, trebuie să rămână funcționale.
    Se pare că această activitate are o contribuție semnificativă la PIB
    3
    5

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro