România face un pas decisiv pentru a deveni liderul logistic al Europei de Sud-Est. Recent, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a confirmat iminența vânzării Danube Logistics — operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești — către Administrația Porturilor Maritime Constanța. Tranzacția, evaluată la aproximativ 62 de milioane de dolari, vizează un punct strategic vital, situat la intersecția granițelor României, Ucrainei și Republicii Moldova, potrivit profit.ro.
Această achiziție depășește sfera comercială, fiind o veritabilă mișcare de șah strategic. Pentru zona Galațiului, preluarea reprezintă o „gură de oxigen” economică: integrarea porturilor dunărene cu cele maritime va crea un coridor logistic capabil să atragă investiții masive. Mai mult, România s-a angajat să investească suplimentar 28 de milioane de dolari în modernizarea terminalului moldovean, pregătind terenul pentru un hub modern, esențial în viitorul proces de reconstrucție a Ucrainei.
Disputele din spatele ușilor închise
Deși Guvernul de la Chișinău a dat deja undă verde investiției din punct de vedere al securității naționale, tranzacția nu a fost lipsită de obstacole interne. Fondul Proprietatea, acționar minoritar la Portul Constanța, a contestat în instanță decizia, invocând riscuri financiare și o posibilă supraevaluare a prețului.
Criticile Fondului se bazează pe scenariile considerate prea optimiste privind creșterea volumelor de cereale până în 2030, în condițiile în care traficul pe Dunăre a suferit scăderi recente. De asemenea, au fost ridicate semne de întrebare legate de regimul de zonă liberă al portului, care expiră în 2030, și de litigiile juridice asupra unor clădiri aflate sub sechestru.
Garanții și planuri pe termen lung
Reprezentanții Portului Constanța au replicat ferm, precizând că toate riscurile au fost calculate și „codificate” în preț. Pentru a proteja investiția statului român, s-a stabilit un mecanism de reținere a unor sume din prețul total (holdback), bani care vor fi plătiți doar dacă problemele juridice sau de mediu sunt rezolvate.
„Achiziția Portului Giurgiulești va aduce beneficii semnificative statului român, fiind o investiție mai profitabilă decât orice altă opțiune disponibilă pe piață în acest moment”, susțin reprezentanții APM.
Un aspect esențial este faptul că, deși operatorul portuar va fi românesc, terenul de 55 de hectare rămâne în proprietatea Republicii Moldova. România va primi dreptul de utilizare a acestuia până în anul 2075, plătind o redevență anuală la bugetul de stat de peste Prut.
Cum a obținut Republica Moldova statutul de stat maritim
Povestea Portului Giurgiulești reprezintă o lecție de pragmatism politic și viziune economică a autorităților de la Chișinău. La începutul anilor '90, Republica Moldova nu deținea ieșire la Dunăre, fâșia de pământ strategică de la vărsarea Prutului aparținând Ucrainei. Printr-un schimb complex de teritorii, negociat intens cu statul vecin, Moldova a reușit să obțină o deschidere la Dunărea Maritimă, devenind oficial stat maritim în anul 2006. Acest succes a transformat o mică localitate de pe malul Prutului într-un punct nodal situat la mila 72,2 a fluviului, acolo unde adâncimea șenalului de minimum 7,2 metri permite navigația navelor de mare tonaj.
Deși implementarea acordului a fost marcată de dispute teritoriale privind „Râpa de la Mândrești”, Chișinăul a reușit să ridice de la zero un port modern, dotat cu terminale petroliere, de cereale și containere. Astăzi, Giurgiuleștiul este al patrulea mare port maritim de la Dunărea de Jos, alături de Galați, Brăila și Tulcea.
Într-o perioadă de declin al transportului fluvial, „frații de peste Prut” au demonstrat o eficiență remarcabilă, construind fără zgomot mediatic o infrastructură ce asigură independența logistică a țării și o conexiune vitală cu rutele comerciale globale.
Istorie marcată de tranzacţii ascunse
Povestea Portulului Internațional Liber Giurgiulești pare desprins dintr-un roman de spionaj economic. O investigație realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM) scoate la lumină o istorie marcată de tranzacții ascunse și un război între foști aliați: omul de afaceri azer Rafiq Aliyev (investitorul inițial) și Thomas Moser, fost bancher al Băncii Europeane pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
În 2005, profitând de arestarea lui Aliyev în Azerbaidjan, Moser a orchestrat o schemă alambicată cu firme offshore în Olanda, Cipru și Austria, preluând portul pe nume propriu pentru o sumă derizorie. Aliyev l-a acuzat ulterior de „gestiune frauduloasă”, reclamând pierderea unei investiții de peste 50 de milioane de dolari.
În acest haos, BERD a intervenit decisiv. Pe 19 mai 2021, după decenii de creditare, banca a preluat 100% din Danube Logistics Group, devenind proprietar deplin. Mișcarea a fost menită să stabilizeze portul în fața „atacurilor raider”, un termen care descrie preluarea ostilă și forțată a unei companii prin folosirea abuzivă a justiției. În condițiile în care instanțele moldovenești deveniseră un câmp de luptă, riscând blocarea totală a portului.
Galațiul, punct nodal între Moldova și Ucraina
Preluarea operatorului din Republica Moldova transformă Galațiul într-un nod strategic între Prut, Ucraina și Uniunea Europeană. Potrivit senatorului George Ștefănache, Galațiul își va consolida rolul de centru industrial și va gestiona fluxuri comerciale majore, integrând acest coridor strategic în rețeaua națională.
„Practic, orașul se poate transforma într-un hub logistic între Moldova, Ucraina și restul Uniunii Europene”, a declarat senatorul. Acesta a subliniat că investiția oferă o rută esențială „pentru fluxurile comerciale și pentru viitoarea reconstrucție a Ucrainei”.
