Întrucât luna martie, pe care în genere o dedicăm reliefării reuşitelor feminine din varii domenii, se apropie de sfârşit, era firesc să o închidem şi noi în forţă, creionând portretul unei cercetătoare gălăţence, prof. univ. dr. ing. Liliana Rusu, de la Universitatea "Dunărea de Jos", recent selectată pentru a primi un important premiu pentru cercetare marină la nivel internaţional.
Liliana Rusu este profesor universitar titular la Departamentul de Inginerie Mecanică, Facultatea de Inginerie, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, România - de unde a obţinut, în 2006, primul său doctorat, în Inginerie Mecanică - și profesor colaborator la Universitatea din Lisabona, CENTEC - Centrul pentru Tehnologie Marină și Inginerie Oceanică, http://www.centec.tecnico.ulisboa.pt/en/centec/collaborators.aspx?id=1, unul dintre cele mai recunoscute centre de cercetare în domeniul ingineriei marine din lume. Universitatea din Lisabona, Portugalia (fosta Universitate Tehnică) este şi locul unde, în 2009, prof. Liliana Rusu a obţinut al doilea doctorat, în Inginerie Marină și Arhitectură Navală. În 2015, a obținut diploma de Abilitare.
Recent, prof. Liliana Rusu a fost selectată de Comitetul Științific al Marine Research Centre (CIM), Universitatea din Vigo, Galicia, Spania, pentru acordarea premiului „CIM Annual Award 2026” - premiu care se acordă în fiecare an cercetătorilor cu contribuții remarcabile în cercetarea marină la nivel internațional. De remarcat că, în domeniul oceanografie, universitatea este printre primele 151-200 universități din lume, conform Academic Ranking of World Universities (ARWU), cunoscut mai bine sub numele de Shanghai Ranking, aşa cum ne-a explicat prof. Liliana Rusu.
Evident, ne este foarte dificil să reproducem pleiada de realizări din cariera sa de până acum, dar punctăm câteva activități relevante:
- din 2016 - prezent: membră a Consiliului Național de Etică pentru Activități de Cercetare din România, https://cnecsdti.research.gov.ro/membri-si-comisii/, organism consultativ pe lângă autoritatea națională pentru cercetare.
- din decembrie 2017 - prezent, membră a Marine Knowledge Expert Group al Comisiei Europene, https://webgate.ec.europa.eu/maritimeforum/en/node/4129, grup ai cărui membri asigură asistență și consiliere privind monitorizarea tuturor fazelor proiectelor din rețeaua europeană de date și observații marine (European Observation and Data Network - EMODnet).
- în perioada 2018-2023, a ocupat funcția de Short Term Scientific Missions Coordinator al proiectului WECANet - Rețea Pan-Europeană pentru Energie Marină Regenerabilă, Acțiunea COST 17105, formată din 31 de membri din diverse țări, https://www.wecanet.eu/.
- din 2020 - prezent: inclusă în clasamentul mondial Top of Science (2%), realizat de Universitatea Stanford și Elsevier, https://www.topresearcherslist.com/Home/Profile/870064.
- în 2024, aleasă Membru Corespondent al Academiei de Științe Tehnice din România, https://astr.ro/sectii/mecanica-tehnica/.
- în 2025 - selectată ca Expert extern în comisia Științele Pământului și Atmosferei, Consiliul Național al Cercetării Științifice, organism consultativ la nivel național al Ministerului Educației și Cercetării, https://www.cncs-nrc.ro/comisii-cncs/stiintele-pamantului-si-atmosferei/ .
Activitatea de cercetare a prof. Liliana Rusu acoperă domeniile: modelarea valurilor, evaluarea climatului de val în diverse zone geografice, evaluarea energiei valurilor/vântului, asimilarea de date pentru îmbunătățirea previziunilor, evaluarea impactului schimbărilor climatice. Este autoare a numeroase publicații științifice în reviste de prestigiu și de lucrări științifice prezentate la conferințe naționale și internaționale. A coordonat mai multe proiecte de cercetare, în prezent fiind responsabil partener într-un proiect cu Agenția Spațială Europeană. Cele mai relevante publicații și proiecte ale sale sunt disponibile pe profilurile sale științifice, la adresa http://orcid.org/0000-0002-8179-1347.
A fost membru în comisii de susținere publică a tezelor de doctorat în mai multe țări: Universitatea Federală din Rio de Janeiro - Brazilia; Universitatea din Aveiro - Portugalia; Universitatea din Ghent - Belgia; Universitatea Griffith, Queensland - Australia.
I-am adresat şi noi câteva întrebări, pentru a încerca să pătrundem în tainele domeniului său de cercetare şi pentru a-i ajuta pe cititori să înţeleagă mai bine care sunt calităţile pe care un profesor-cercetător trebuie să le aibă pentru a face performanţă la acest nivel.
- Dacă ar trebui să vă caracterizați activitatea de cercetare în cinci cuvinte - concepte-cheie, care ar fi acestea?
- Mediul marin, schimbări climatice, energie regenerabilă, sustenabilitate, modelare.
- Ce ar trebui să știe despre domeniul dvs. de studiu un student de anul I în aceeași specializare?
- Specializarea mea se referă mai ales la studenții de anul IV, cei de la master și bineînțeles doctoranzi. Pe scurt, studenții ar trebui să știe că mediul marin are un potențial foarte mare pentru extragerea energiei regenerabile, dar și că schimbările climatice pot avea un impact mai mare în zonele din mediul marin.
- Un profesor ideal este o combinație echilibrată între curiozitatea mereu vie a cercetătorului și consistența, constanța și determinarea pedagogului. Care dintre aceste aspecte vă definește mai mult?
- Îmi face plăcere să lucrez cu studenții și sper că am și calități pedagogice (cel puțin mă străduiesc în sensul acesta, mai ales cu cei din anul I). În ceea ce mă privește, cercetarea reprezintă în mod cert direcția dominantă și cred că am curiozitatea științifică și determinarea pentru a realiza performanță.
