Deşi o lege care incriminează camăta a intrat în vigoare în 2011, fapta fiind incriminată şi prin noul Cod Penal, abia la mijlocul lui 2016 procurorii au trimis în judecată primul caz de acest gen sesizat la Galaţi
Împrumuturile cu dobândă, de obicei mare, şi de regulă cu garanţii imobiliare, constituiau o practică frecventă la care apelau cei disperaţi să obţină rapid sume semnificative, fără formalităţile necesare unui credit de la o instituţie autorizată. Mulţi au rămas fără case, maşini ori ale bunuri de valoare, după ce au apelat la cămătari ca să facă rost de bani, căzând victime ale propriilor semnături pe contractele autentificate la notar şi girate ca executorii de către instanţele de judecată în momentul în care împrumuturile deveneau scadente, iar creditorii îşi revendicau banii înapoi, cu tot cu dobânzi. Totul avea o aparenţă perfect legală, iar în majoritatea cazurilor debitorul nu avea sorţi de izbândă, pentru că el, cămătarul, avea la îndemână toate pârghiile legale ca să îşi recupereze „investiţia”.
Condiţiile cametei, greu de probat
Pentru ca, potrivit legii din 2011 şi mai apoi art. 351 din Noul Cod Penal, să fie întrunite condiţiile ca un cămătar să fie tras la răspundere, iar debitorul să poată fi apărat de abuzurile mascate legal este necesar să fie dovedite două condiţii: este vorba de împrumutarea în rânduri repetate de sume de bani cu dobândă, iar cel care împrumută bani să nu fie autorizat în acest sens. Un singur caz a ajuns cu aceste caracteristici, până la acest moment, în faţa judecătorilor gălăţeni, fiind înregistrat la Judecătorie în urmă cu mai puţin de o lună. În dosare este vorba de un împrumut pe care un anume Petrişor Cătălin Ciobotaru l-ar fi contractat de la Adrian Prodan, în 2013. Drept garanţie pentru banii împrumutaţi, Ciobotaru ar fi girat cu un imobil, şi nu oricum, ci chiar în faţa unui notar care i-a înmânat creditorului un contract de împrumut cu garanţie imobiliară pe care să îl folosească în cazul în care banii nu ar fi fost restituiţi conform înţelegerii. Suma nu a ajuns înapoi în mâinile creditorului, aşa că acesta a cerut, nici doi ani mai târziu, investirea contractului cu formulă executorie, judecătorii încuviinţându-i cererea şi dându-i astfel undă verde să intre în posesia imobilului.
Creditorul, pârât la Parchet
În faţa pericolului iminent de a-şi pierde garanţia, respectiv imobilul, Ciobotaru l-a reclamat pe Prodan pentru camătă, sesizarea sa luând forma unui dosar penal, care avea să fie primul de acest gen înregistrat la vreo instanţă din Galaţi. Conform Codului Penal, fapta se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la cinci ani, iar bunurile sau banii care se dovedesc că au fost dobândite prin camătă se confiscă. Acest gen de împrumut, la limita înşelăciunii, a fost, la sancţionarea sa de legea română, destul de puţin demonstrat în instanţă. Conform informaţiilor oferite de pagina electronică a instanţelor judecătoreşti din România, la nivel naţional nu au fost înregistrate nici 150 de astfel dosare, iar în cazul celor mai multe condamnări pronunţate deja, cămătarii au primit pedepse cu suspendare.
