Va mai avea Galaţiul sistem centralizat de termoficare? Cum se vor încălzi gălăţenii, începând cu iarna 2017-2018? Va acorda municipalitatea populaţiei ajutoare financiare pentru a-şi pune la punct un sistem propriu pentru producerea căldurii şi apei calde? Cine va putea beneficia de subvenţie? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care macină, în prezent, zeci de mii de gălăţeni, la care am încercat să obţinem răspunsuri din partea primarului Ionuţ Pucheanu.
- Ce decizie aţi luat cu privire la sistemul centralizat de termoficare?
- Decizia finală nu îmi aparţine mie şi nici nu trebuie să îmi aparţină mie, ci Consiliului Local. Misiunea mea este să prezint o variantă care să corespundă din punct de vedere tehnico-economic cu puterea financiară a bugetului nostru. În cadrul aparatului de lucru din cadrul Primăriei, analizăm, de câteva luni bune, toate scenariile posibile.
- Care este soluţia pe care aţi prevăzut-o pentru gălăţenii dependenţi de căldura şi apa caldă furnizate în sistem centralizat?
- Aşa cum vă spuneam, analiza atentă asupra costurilor şi asupra direcţiei în care ne îndreptăm, ne-a arătat o situaţie care nu poate continua aşa la nesfârşit.
1. Soluţia continuării în sistemul actual. Este, probabil, cea mai proastă soluţie, deoarece se bazează pe subvenţii şi agravează riscul de neplată. Frânează dezvoltarea oraşului prin alocarea de resurse exclusiv către consum, pentru servicii care nu sunt de calitate şi nu asigură confort, pe soluţii tehnice dificile şi ineficiente.
2. Soluţia centralelor de cartier. Din punct de vedere al eficienţei, pare a fi potrivită. Dar vorbim despre un efort financiar mare, aproximativ 40 milioane de euro, iar timpul de implementare este îndelungat, vorbim despre cel puţin cinci - şase ani. În tot acest timp, subvenţiile actuale vor continua, adică un efort financiar dublu, mai precis încă 50-60 milioane de euro de la bugetul local. Aceasta soluţie nu rezolvă problema contorizării pentru clienţi, ceea ce înseamnă un risc permanent de neplată. Pentru branşarea individuală a acestor apartamente ar mai trebui încă o investiţie de aproximativ 15-20 milioane de euro. Soluţia completă de producere locală şi contorizare ar costa aproximativ 80 -100 milioane de euro şi s-ar putea implementa în cinci - şase ani. În tot acest timp, nimeni nu ne poate garanta că, la sfârşitul investiţiei, vom avea acelaşi număr de apartamente branşate pentru care a fost conceput sistemul. Nu în ultimul rând, ar trebui să ţinem cont de costurile de producţie a agentului termic. Cu siguranţă, acestea nu vor putea fi suportate în totalitate de populaţie. Ceea ce înseamnă că, şi pe viitor, vor exista subvenţii substanţiale, adică aproximativ cinci-şase milioane de euro pe an.
3. Soluţia subvenţionării încălzirii individuale şi a opririi încălzirii centralizate. A fost reuşită şi în alte oraşe: Alba Iulia, Bistriţa Năsăud, Brăila, Satu Mare, Zalău, Târgovişte. Vorbim aici despre subvenţionarea directă a locatarilor care aleg să se încălzească individual: electric sau cu gaz. Dar mai pot fi şi alte avantaje pentru aceşti consumatori: reducerea sau eliminarea taxelor de debranşare şi de branşare, reducerea costurilor de proiectare (dorim un parteneriat cu firmele de specialitate), alegerea unor soluţii potrivite în funcţie de dimensiunea locuinţei: electric sau gaz şi, la urma urmei, un cost total pentru comunitate relativ redus faţă de celelalte soluţii: 13-15 milioane de euro.
Această soluţie vine cu un set de mari avantaje. În primul rând, se elimină problema de neplată şi riscul ca o scară sau un bloc întreg să rămână fără apă caldă sau căldură. Fiecare va putea plăti exact cât va consuma şi va avea libertatea de a-şi realiza propriul confort termic. Va exista şi libertatea de a alege sistemul prin care oamenii doresc să se încălzească. Pentru cei ce au centrală proprie, vor dispărea costurile pentru zonele comune. Pentru întregul oraş, costurile vor fi, cum spuneam, relativ reduse, iar perioada de implementare o estimăm la aproximativ şase luni. Nu în ultimul rând, reuşita acestei iniţiative ne-ar aduce dublarea, din 2018, a bugetului de investiţii al municipiului Galaţi.
- Municipalitatea va acorda subvenţii tuturor celor care încă depind de acest sistem? Vor beneficia şi cei care au datorii la întreţinere, respectiv la energie termică?
- Aşa cum am gândit, eventualul sistem de subvenţii, cei care încă sunt branşaţi vor fi nevoiţi să respecte câteva criterii. Nu cred că poate fi corect să acordăm subvenţii celor care au sute de milioane de plată la întreţinere sau bugetul local. Este aproape exclus ca cei cu datorii să poată beneficia de subvenţii. Nu putem perpetua un lanţ de incorectitudini populiste cu încă una.
- Care sunt criteriile pe care oamenii trebuie să le îndeplinească pentru a obține subvenţie?
- Cât de curând, vom veni în faţa cetăţenilor, printr-o dezbatere publică, cu o serie de criterii pe care fiecare familie trebuie să le îndeplinească pentru a putea beneficia de aceasta subvenţie. Vă repet, sunt sigur că cei ce înregistrează datorii şi, în linii mari, cei din cauza cărora acest sistem a ajuns în această situaţie nu vor primi acest ajutor. Nu putem fi mamă de două ori pentru unii (cei ce nu plătesc şi care vor beneficia încă o dată de ajutor financiar) şi pentru ceilalţi, niciodată (cei ce sunt bun platnici sau au făcut eforturi de a-şi monta centrală termică).
- Sumele de bani vor ajunge la oameni după ce aceştia vor investi în sisteme alternative de producere a căldurii şi apei calde sau înainte?
- Sumele vor ajunge înainte. Pentru că sunt destui cei ce nu au aceşti bani. Sumele se vor elibera în maximum 30 de zile de la depunerea dosarului complet. Acesta va trebui să conţină şi o factură proformă a sistemul de încălzire ales.
- Subvenţia este prevăzută pentru a acoperi integral/ în parte costul a ce? Achiziţionării, spre exemplu, a unei centrale termice sau şi partea de documentaţie şi racordare la reţeaua de gaz/electricitate (în funcţie de varianta pentru care se optează)?
- În funcţie de sistemul de încălzire ales, subvenţia va acoperi în totalitate sau în parte costurile. Tot pentru a veni în întâmpinarea problemelor financiare ale celor care urmează sa devină independenţi termic, avem în intenţie scoaterea taxei de debranşare, iar prin parteneriatele cu cei de la gaze şi Electrica, să nu existe taxe de branşare. Partea de documentaţie tehnică este încă în discuţie, pentru a putea găsi o soluţie convenabilă. Sunt sigur că vom ajunge şi aici la costuri suportabile.
- Ce se va întâmpla cu societatea Calorgal şi cu cei aproximativ 530 de angajaţi ai distribuitorului?
- Societatea Calorgal se va transforma. Ea nu va dispărea. Evident că nu va putea continua cu un număr atât de mare de angajaţi, ci va exista o adaptare la noile nevoi. Vreau totuşi să îi asigur pe cei care stau cu frica în sân legat de viitorul loc de muncă de faptul că, în cel mai scurt timp, vom veni cu soluţii responsabile din punct de vedere social. Nu putem continua la nesfârşit să pompăm sume extrem de mari din bani publici doar pentru ca unii să-şi păstreze posturile.
- Ce se va întâmpla cu cele peste 100 de puncte termice care aparţin Calorgal, respectiv cu patrimoniul societăţii?
- Peste 80 de puncte termice sunt, în acest moment, exploatate împreună cu societatea Apă Canal. Acestea, vor fi date în administrare şi în exploatare celor de la Apă Canal, împreună cu o parte din personalul care deserveşte aceste puncte termice. Celelalte puncte termice vor intra, pentru moment, în conservare.
- Este debranşarea o soluţie definitivă sau una temporară, în eventualitatea construirii unor centrale de cartier?
- E greu de spus. În acest moment, din punctul nostru de vedere, încălzirea individuală este soluţia viabilă. Dacă, pe viitor, se vor deschide axe pe fondurile europene sau dacă la nivel naţional se va crea un program pentru dezvoltarea de capacităţi de producţie de agent termic şi dacă cetăţenii se vor arăta interesaţi de un astfel de program (care, atenţie, trebuie să includă şi contorizarea individuală), cu siguranţă vom depune toate eforturile pentru atragerea acestor fonduri.
