INTERVIU cu șeful Poliţiei Galați, despre judeţul înclinat spre violenţă | Educaţia şi instinctele îi mână pe gălăţeni spre puşcărie

INTERVIU cu șeful Poliţiei Galați, despre judeţul înclinat spre violenţă | Educaţia şi instinctele îi mână pe gălăţeni spre puşcărie
Evaluaţi acest articol
(10 voturi)

Galaţiul este un judeţ cu profunde înclinaţii spre violenţă, mai cu seamă mediul rural, caracterizat prin sărăcie şi nivel scăzut de educaţie, predominând pe harta infracţionalităţii. Oamenii îşi ies rapid din pepeni şi fac gesturi necugetate care duc la tragedii, este de părere şeful IPJ Galaţi, comisarul şef Cornel Mototolea, care într-un interviu acordat "Vieţii libere" a explicat factorii care ridică gradul de nesiguranţă atât în spaţiul public cât şi în cel privat, precum şi rolul poliţiei în aplanarea acestui fenomen.

- Cum a evoluat criminalitatea în judeţul Galaţi în ultimul an?

- Dacă e să vorbim statistic, pentru primele nouă luni ale anului 2017 avem scăderi faţă de perioada similară a anului trecut, la absolut toate infracţiunile. Ne referim şi la infracţiunile înregistrate şi la cele sesizate. Au scăzut omorurile cu 41 la sută, uciderea din culpă cu 46 la sută, lovirile şi alte violenţe cu 11 la sută. Singurul lucru care mă nemulţumeşte este numărul mare de apeluri pe 112, care, deşi este apel de urgenţă, este folosit în exces, pentru absolut orice: ameninţări, loviri, scandaluri intrafamiliale. După intervenţia care necesită consum de resurse, părţile ajung la împăcare sau constatăm că nu a existat nimic acolo, apelul a fost fără temei. Se întâmplă mai ales în mediul rural. Din păcate, o simplă infracţiune de lovire poate ajunge foarte uşor la vătămare corporală gravă, tentativă de omor sau omor. Omul de la ţară, datorită nivelului social, cultural la care a ajuns, e obişnuit să mai pună mâna şi pe ceva de ajutor şi atunci o simplă lovire se poate transforma în ceva mult mai grav. Specificul judeţului este aplecarea către violenţă.

- Care sunt cauzele care fac ca Galaţiul să fie un judeţ de oameni violenţi?

- Lipsa de educaţie, lipsa locurilor de muncă, lipsa unui nivel de confort economic şi social duc la violenţă, cu precădere între vecini, în familie, mai ales pe fondul consumului de alcool. Nu contează că neînţelegerile sunt vechi sau noi. Faptele cu violenţă sunt mai multe în zona de nord a judeţului, în zona mai săracă. Pe măsură ce coborâm către municipiu, lucrurile se mai liniştesc. O situaţie mai deosebită este în zona Lieşti-Iveşti, unde avem o comunitate mare de etnici, care funcţionează după anumite legi, cutume, care nu prea se mai potrivesc în secolul 21. E foarte greu de pătruns într-o comunitate de acest gen. În special cu organele de aplicare a legii sunt mai reticenţi. Beneficiem, din fericire, de suport din partea liderilor lor, care nici ei nu vor scandaluri sau presiune din partea autorităţilor.

- S-au intensificat în ultima vreme furturile din locuinţe, în special în mediul rural. Cum stăm în judeţ? Dar în municipiu?

- Pe municipiul Galaţi pot spune că stăm mai bine acum, în sensul că s-au împuţinat. Cea mai bună prevenţie poliţienească este să prinzi hoţi. Odată ce i-ai prins şi se dispune o măsură faţă de ei, nu mai comit. La fel de adevărat este că cei care sunt tentaţi să comită astfel de infracţiuni şi care au cunoştinţă de faptul că cei dinainte au fost prinşi sunt puţin mai descurajaţi. Un aspect care îi menţine "pe piaţă" pe hoţii din locuinţe este, din păcate, faptul că mulţi păgubiţi, în momentul în care îşi recuperează prejudiciul, acceptă să se împace şi astfel autorul nu mai ajunge să fie pedepsit, iar riscul să comită o nouă faptă este unul ridicat.

- Cât de preventive sunt campaniile de prevenire?

- Sunt preventive şi asta se vede mai ales în zona infracţionaltăţii din mediul on-line. Tinerii în mod special, cei care utilizează cu precădere reţelele de socializare sunt foarte receptivi la informaţiile privind riscul de a deveni victime. Rezultatul este un trend descendent al situaţiilor în care tinerii devin victime ale unor infracţiuni de trafic de persoane, de corupţie sexuală sau pornografie infantilă. Şi părinţii sunt foarte interesaţi, cel puţin cei care au participat la campaniile derulate de noi, alături de copii şi cadre didactice. Un minim de protecţie în sensul unui dialog constructiv cu copiii, al interesului pentru prietenii virtuali şi explicarea unor aspecte pe care le pot întâlni în mediul virtual sunt suficiente pentru prevenirea unor situaţii nedorite.

- Sunt foarte mulţi minori care comit furturi, tâlhării. Ce e cu ei, de unde provin şi cum poate fi limitat fenomenul?

- În general, provin din familii dezorganizate. Cei lipsiţi de supravegherea parentală şi de educaţia minimă din familie şi de condiţiile de trai elementare ajung să comită infracţiuni. În momentul în care sunt identificaţi şi prinşi, mai ales în jurul vârstei de 14 ani, intră într-un program de protecţie, de asistenţă socială. La şcoală nu merg, în familie nu au ce să înveţe.

- Ce soluţii vedeţi pentru întărirea autorităţii poliţiştilor în stradă?

- Aştept cu nerăbdare viitorul statut al poliţistului, cu noile reglementări. Eu mi-aş dori, pe lângă mai aspra pedepsire a celor care atacă poliţişti, şi o lege cât se poate de clară atât pentru poliţişti, cât şi pentru cei care vor fi nevoiţi să se supună. Noi suntem latini şi aşa vom rămâne. Nu ne putem compara cu alte popoare care au o cultură mult mai avansată decât noi în relaţia cetăţean - structură de apărare a legii. Lucrurile sunt undeva la mijloc, în sensul că şi acţiunea în stradă a poliţistului contează, şi ţinuta poliţistului, şi atitudinea, şi profesionalismul. Eu aştept ca noua lege să prevadă proceduri clare privind uzul de armă la reţinerea administrativă, măsură care ar fi utilă în momentul producerii unui ultraj, cum s-a văzut de exemplu în cazul medicului din Bucureşti, care, aflat sub influenţa alcoolului, a gresat verbal doi poliţişti. Acolo se impunea clar încătuşarea, procedură care acum nu e clar definită, iar poliţiştul care o aplică riscă să cadă uşor într-o abatere disciplinară. Uzul de armă trebuie strict reglementat, nu atât privind dreptul, cât situaţiile şi modul în care se face, în sensul de a nu periclita viaţa unor persoane care nu prezintă pericol. De asemenea, intervenţia poliţiştilor trebuie să fie sobră şi fermă, direct proporţională cu dimensiunile problemei. Nu poţi, de exemplu, deranja o scară de bloc pentru că unul face scandal.

- În ce măsură mai are Poliţia rol educativ în societate?

- În măsura în care poliţiştii sunt înţeleşi şi respectaţi în activitatea lor. Din păcate, nu poţi impune. Doar preveni, pentru că un om informat devine mai greu autor sau victimă a unei infracţiuni.

Poliţiştii gălăţeni învaţă meserie din mers

Afectată, ca de altfel întreagul aparat de la Interne de valul pensionărilor masive din ultimii doi ani, Poliţia Galaţi se confruntă şi ea cu un vid de oameni experimentaţi, care să le predea ştafeta celor abia veniţi din şcoli şi mai cu seamă celor recrutaţi din civilie.

Acum, deficitul de personal este de 28 la sută, iar media de vârstă este de doar 35 de ani. Partea plină a a paharului ar fi că, în următorii ani, nu vor mai fi pensionări, în timp ce aspectul mai puţin favorabil este că tinerii, agenţi şi ofiţeri, trebuie să înveţe din propria experienţă, nu din a altora. "Acoperim cu ce avem. Sunt necesare ore suplimentare şi un efort sporit din partea cadrelor active în prezent. Sperăm ca în următoarea perioadă să mai avem o serie de încadrări din sursă externă. Vor ieşi şi două promoţii de agenţi pe an din şcoli, pentru că şcoala de subofiţeri va fi doar de şase luni. Presupun că aceştia vor urma o pregătire teoretică intensivă, iar cea practică să o desfăşoare împreună cu noi, în teritoriu", ne-a explicat cms. şef Cornel Mototolea, şeful IPJ Galaţi.

Criza de poliţişti se resimte atât la secţiile din Galaţi, cât şi în cadrul tututor serviciilor, dar şi în mediul rural, unde se comit cele mai mute infracţiuni cu violenţă, dar şi furturi, aşa cum s-a întâmplat în ultima vreme. "E nevoie de mai mulţi poliţişti la posturile din nordul judeţului, dar acolo a fost şi va fi întotdeauna o problemă, pentru că toţi vor să fie cât mai aproape de oraş, de familii. Nu e uşor să trăieşti în mediul rural, mai ales în zonele sărace", conchide şeful Poliţei Galaţi.

Citit 6530 ori Ultima modificare Vineri, 09 Iunie 2023 11:23

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.