NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" DOUĂ BLESTEME... FRUMOASE [QED]
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 29 Iunie 2022
(!) mâine - poimâine - va să fie-un ieri, cum ieri - alaltăieri - era un mâine, cum "dai" este un fel altfel să "ceri" când gândul ne/milos miroase-a pâine (!) (!) ieri a fost astăzi - cum să (nu)-nţeleg această (ne)greşită perfidie a timpului amarnic, surd şi sec, mut…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Nimic în Plus (dosarele XYZ)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 01 Iulie 2022
N-am învăţat nimic-nimic alt ceva de la prea straşnic răbdătoarea Maică-mea, decât să-mi ţin Cuvântul dat/ la Subiect, la Predicat - altfel, în veac N-am să nu Am ce regreta! Am ascultat, am înţeles şi-am scris frumos cuvântul Dat la cel de Sus, la cel de Jos, şi l-am cetit…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Târziu... mai Devreme (de la FACEREA lumii)
Scris de Ion Zimbru Luni, 04 Iulie 2022
(!) într-un Târziu/ iau ce-a rămas mai Devreme, foarte Puţin,/ Sfânt... şi te rog să mi-ajungă până-n Hotar,/ unde Trecutul mă teme cu-n Viitor/ trist cât e Moartea de Lungă (!) (!) n-am Încotro.../ n-am decât Drumul pe care cred că tu-l ştii/ de la FACEREA lumii, Marie - merg,…
Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Para/Oniric Tangou (pe genunchi)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 06 Iulie 2022
Mai mult de-atâta nu se poate/ - chiar şi atâta e destul - şi chiar şi-aşa, se poate spune:/ am fost hulpav, viclean, fudul, am tot pândit - la drumul mare - / caleşti cu zâne fără rost, să le dau timp, să le dau farmec,/ pâine şi sare şi-adăpost,…
Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Cea mai frumoasă Jucărie (pentru copilița Maria Ichim - La Mulți Ani!)
Scris de Ion Zimbru Joi, 07 Iulie 2022
Bună dimineața, draga noastră Marie: bate Lumina la poartă și ne întreabă despre tine,și noi o primim în ogradă, și-i dăm dulceață de cireșe amare,și ea zice că vrea să te mângâie pe frunte,să te trezești numai lângă ce și numai lângă cinecrede că ești cea mai frumoasă dintre cele…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” SĂ SE FACĂ LUMINĂ!!! (psalm de mulţămire)
Scris de Ion Zimbru Marți, 12 Iulie 2022
(!) o, Doamne, câţi Fluturi de Lampă/ aşteaptă pornirea Luminii -nu au nici Astâmpăr, nici Foame,/ nici Sete, nici Somn, nici Răbdare,nici Milă nu au, şi nici Teamă/ - Nimica nu-i poate întoarcedin Visul şi Gândul şi Zborul/ spre Moartea cea Mică sau Mare (!)(!) nu cred că există vro…
Din colecția „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” DINCOLO DE APE (pentru Ana, cea mai frumoasă fată din autobuz)
Scris de Ion Zimbru Joi, 14 Iulie 2022
Motto:"iar câinele - prieten bun cu luna/ - ham! ham!... păzește fluierul de os;/tot mai bătrân, ion sapă întruna/ fântâni adânci, cu gurile în jos,/să aibă apă cine-o fi să vină/ în urma lui, pe singurul pogon/ -e vinovat... și n-are nici o vină:/ ion în sat e poreclit ion"…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” NIMICA... DE AJUNS (nu mă grăbesc)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 16 Iulie 2022
Nu mă grăbesc, nu am Nimica de ajuns,sunt Lămurit fără-ntrebare şi răspuns:nu e nimica mai înalt/ şi-adânc şi grav, rece şi calddecât să ştiu Nimic în Plus, Nimic în Plus!Nu mă grăbesc nici o Clipită, nici un Pas,nici înapoi, nici înainte - am rămasşi-o să rămân în urma mea,/ nu…
Din Colecția "Cele mai triste poezii rămase tablou" ULTIMUL JOC (ultima scrisoare a Maiorului Romică Bălan către nevasta sa, Ecaterina)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 20 Iulie 2022
(!) pe marginea CĂRĂRII din/spre tine/ sunt lacrimi fără glas, și rugăciuni,la capete-s biserici care-așteaptă,/ și clopote pe care să le sunicând vii sau când te duci în căutarea/ timpului tău amestecat cu-al meu,s-audă începutul și sfârșitul/ unde-i stăpân și iartă Dumnezeu -și unde totul stă într-o secundă,/ sub semnul…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" MONOLOG (despre ne/vinovăție)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 22 Iulie 2022
Cred c-ai auzit, NE/VINOVATO: pentru tine sufletul îmi arde, tu mă mai des/cânţi n-această lume, dincoace de leagăn şi de moarte! Cred că ai văzut, NE/VINOVATO, cum se-ntâmplă fluturele-n floare şi cum piere-ncet, încet, încet pentru că nu poate să mai zboare! Cred că ai trăit, NE/VINOVATO, ce înseamnă aşteptare-n…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" CLIPA URMĂTOARE (mic... tratat de singurătate)
Scris de Ion Zimbru Luni, 25 Iulie 2022
Motto: ”frumoaso,/ ți-s ochii-așa de negri încât seara,/ când stau culcat cu capu-n poala ta,/ îmi pare că ochii tăi adânci sunt izvorul/ din care tainic curge noaptea peste văi/ și peste munți/ și peste șesuri/ acoperind pământul c-o mare de-ntuneric/ - așa-s de negri ochii tăi,/ lumina mea” -…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" DOUĂ VEȘNICII (reverie)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 27 Iulie 2022
(!) vreau să te văd... şi nu pot să adorm de-atâta şi atâta AŞTEPTARE, dar te visez - cu ochii mari, deschişi - în viaţa şi în moartea următoare, aşa, ca şi cum (n)-ai fi fost oricând fir scump, de borangic, de levănţică, lumină călăuză-n cercul trist al VEŞNICIEI CU…
Din colecţia "Cele mai triste/frumoase poezii rămase tablou" DOUĂ MĂȘTI (II) (mic... tratat de teatru)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 29 Iulie 2022
Cât sacrificiu-ntru perfecţiune cu doi actori... atât... ce să ascundă când piesa (nu)-i pe placul tuturor - extaz şi agonie-ntr-o secundă?! Divină şi demonică lucrare - joc de-ntremat şi destrămat la vise... aplauze... urlări... fluierături... şi uneltiri năprasnice-n culise!Poftiţi, vă rog... poftiţi în caruselulcu tot ne/viul pus la încercare -…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii cvasi/bulevardiere rămase tablou" CUVÂNTUL CEL MAI RAR (prima întâlnire)
Scris de Ion Zimbru Luni, 01 August 2022
La prima întâlnire cu mofturile tale te las fără cuvinte, te dau cu baclavale şi te mănânc, frumoaso, pe toată şi încet, chiar dacă mi se pleacă şi mor de diabet! La prima întâlnire - mâine, la fix... ce zici? - jucăm toată ciuleandra, jucăm şi bambilici, mâncăm sarailie, măcriş,…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" MĂTĂCIUNE (scriptură către atuncea)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 03 August 2022
(!) doamnă-mbătătoare dulce MĂTĂCIUNE, te aştept - de-o viaţă - să ajungi la poartă măcar o secundă - numai tu-(mi) poţi spune dacă este VIE sau dacă e MOARTĂ greaua mea UITARE tocmai de ATUNCEA, când eram alături ş-auzeam cum CRUCEA mă striga pe drumuri ca să nu mă PIARDĂ,…
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" O sută douăzeci și unu de Cuvinte (pentru doamna Dioleta Crețu - La Mulți Ani!)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 05 August 2022
Bună dimineaţa, doamnă - toate sunt curate şi bune şi frumoase cum le-ai lăsat: soarele răsare tot din partea cealaltă şi apune tot în cealaltă parte, încă rotund şi adevărat! Bună ziua, doamnă - muşcata din fereastra sudică tace şi încă nu s-a uscat, iar violeta din fereastra nordică mă…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” UNDE nu-i NIMENI (oniric vals)
Scris de Ion Zimbru Luni, 08 August 2022
(!) mărturisesc: nu are rost să mai aştept când veşnicia stă cu mâinile pe piept ş-ascultă cântul cel de dus/ acolo, jos...acolo, sus... unde nu-i nimeni prost, urât, frumos, deştept (!) (!) n-am mai văzut de mult atâţi nemuritori înlăcrămaţi...şi doar de mii şi mii de ori am tot murit…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” CÂTEVA LITERE (postum retrovizor)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 10 August 2022
Mă uit în urmă şi mă văd/ pe Dealul Zimbrului...atuncea, când învăţam ce-nseamnă „sunt”,/ ce este şi ce face Crucea, ce-nseamnă vacă, şcoală, vis,/ Credinţă şi Deşertăciune... şi ce se spune despre Gând.../ şi despre Suflet ce se spune... când învăţam să mă declin,/ să mă conjug la drumul Mare…
Din colecţia „Cele mai triste poezii rămase tablou” CIMITIRUL APEI (poem de/spre sete)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 12 August 2022
Nimeni nu le mai ascultă/ clipocitul izvorârii, nu le mai râneşte nimeni,/ nimeni nu le mai aşează rostu-n sunet şi-n culoare/ şi în piatră – nici poeţii nu le mai slăvesc menirea/ într-un vers ori într-o frază! Părăsite şi uscate,/ bat fântânile la poartă – nimeni nu le mai deschide,/…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” COSTUM de GALĂ (buletin Veşnico/Logic)
Scris de Ion Zimbru Luni, 15 August 2022
nu am mai plâns de multă vreme de când m-a dat mama afară din pântec şi auzeam cum moartea îşi drege glasul să mă cheme într-o lume plină cu verdeaţă şi cântec până acum am trăit cu ochii uscaţi însă astăzi toate lacrimile trecutului au dat năvală când am ajuns…
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” COSTUM de GALĂ (dosarele XYZ)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 21 Septembrie 2022
!!! nu am mai plâns de multă vreme -de când m-a dat mama afară din pântecşi auzeam cum absenţa îşi drege glasulsă mă cheme într-o lume cu verdeaţă şi cântec!!!!!! până acum am trăit cu ochii uscaţi,însă astăzi toate lacrămile trecutului au dat năvalăcând am ajuns şi am văzut cum…
Din colecţia „Cele mai clare poezii rămase tablou” PĂTRAT (despre impur şi complicat)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 17 August 2022
(!) orbecăieli savante-n percepţii fără noimă sfărâmă orice visuri şi orice perspectivă, înaltul se coboară, adâncul se ridică – rămâne numai lustru şi numai împotrivă (!) (!) o suprafaţă-ngustă, anostă, deşucheată desparte lumea-n două bulucuri: marghioleală şi straşnică prosti(r)e...dar nu-i vreo câştigare – deosebirea-i mică, infinitezimală (!) (!) şi ce…
Din colecţia „Cele mai clare poezii rămase tablou” UITĂ-TE ÎN URMĂ! (retrospectivă)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 19 August 2022
Şi uită-te n-urmă ş-aşteaptă şi taci:/ sunt umbrele noastre uscate şi goale, amare şi reci/ de-atâtea dezastre! Sunt zilele tale rămase pe drum,/ cu zilele mele murdare, curate, mai scurte, mai lungi,/ uşoare sau grele! Sunt nopţile mele cu suflet adânc/ şi linişte naltă cât nopţile tale, în care a…
Din colecţia „Cele mai clare poezii rămase tablou” CAPĂTUL MEMORIEI (aria Oglinzii din opera Veşniciei)
Scris de Ion Zimbru Luni, 22 August 2022
naiv...am intrat în oglindă, demult/ – era lună nouă şi numai tăcere, morminte şi cruci/ şi greieri şi rouă şi-o presură-n zbor – poate ultimul zbor/ spre locuri mai calde – şi eu întrebându-mă unde or fi/ rămas celelalte!!! am stat...şi am stat năucit şi stingher/ – era lună plină…
