NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi

De colo până acolo: unu câte unu, doi câte doi, dar nimenea nu merge numai înainte, nimenea nu merge numai înapoi, şi toţi cred numai în ochi pentru ochi şi-n dinte pentru dinte! Şi caută, şi caută...şi unii nu cred că nu află tot, şi alţii nu cred că nu…

MOTTO: „tot mai adânc, tot mai adânc/ îndes iluzii în oblânc, tot mai târziu şi mai la deal:/ cruce şi linişte şi cal!// Şi mai demult, tot mai demult/ mă tot gătesc de început:/ eram pe unde nici n-am fost,/ ştiu toată moartea pe de rost!” – [IOLANDA CREMENE] aud…

a zis că trebuie să treacă/ a zis că trece negreşit a zis că trece pe la toacă/ spre răsărit spre răsărit a zis că trece îmbrăcată/ în rochie fără sfârşit a zis că trece doar o dată/ şi tot aştept ne/stingherit a zis că trece fără milă/ frumos definitiv…

(!) prietenul meu este gata/ să intre-n lumina cea mare, cu toată încrederea-n sine,/ cu-atâta şi-atâta candoare (!) (!) îl văd cum trimite spre zare/ privirea-i senină şi lungă de-aici pân-acolo... şi parcă/ surâde şi-aşteaptă poruncă (!) (!) şi dă dezlegare la câine,/ la cai şi la visuri să plece…

?o cunoşti pe margareta/ cea mai scumpă/delicată, cea pe care am scuipat-o,/ să nu fie deocheată? ?cea pe care-am ridicat-o/ până-n stare de regină, într-o poezie simplă,/ paradigmă, para/fină? ?cea pe care am iubit-o/ mândru, şi-n contumacie, şi cu-atâta naivitate,/ încât nici nu pot de/scrie? ?cea mortală ca suveica/ în…

Nu mă grăbesc, nu am nimica de ajuns, sunt lămurit fără-ntrebare şi răspuns: nu e nimica mai înalt,/ adânc şi grav, rece şi cald decât să ştiu nimic în plus, nimic în plus! Nu mă grăbesc nici o clipită, nici un pas, nici înapoi, nici înainte...am rămas şi-am să rămân…

Mă uit în jos: e clar e foarte clar - (n-am mai văzut atâta hotărâre şi-atât preludiu fals în "la" minor) - urc să ascult... urc pe la coborâre! Nu mi se pare: da, sigur că da - m-apropii, dar se face mai departe, se face prea devreme mai târziu…

aştept aicea până când/ ai să te-ntorci din veşnicie - jur că nu plec până atunci,/ dar nici atuncea nu se ştie dacă (n)-o fi să mai rămân/ încă pe-atât amar de vreme, cât a trecut până acum/ prin ghiocei şi crizanteme şi prin căldură şi prin frig,/ prin câte…

Treci prin lume drept simandicoasă/ şi te uiţi (de sus) la fiecare, dar, de fapt, eşti o marghioală seacă,/ sclifosită şi leorbăitoare! Abia-ncapi în pielea-ţi sclipicioasă/ şi te mişti subtil, ca o statuie a ispitei cu arome false,/ preparate într-o ţeastă şuie! Ai şi faci (de zor) farafastâcuri,/ vrei toată…

A fost frumos, foarte frumos... sublim a fost, curat a fost de jos în sus, de sus în jos, a fost păcatul cel mai scump din timpul nost înmărmurit într-un atunci miraculos - păcat c-a fost foarte puţin, foarte puţin, dar fără leac şi fără nici un preţ de cost,…

DIN TOT ADÂNCUL SUFLETULUI TĂU, blândeţi des/tristătoare se revarsă şi mă cuprind cu sanctitatea lor, ca pe o umbră peticită, arsă de-atâta veşnicie-ntr-un zadar, cu ochii pe cărarea dinspre gară, poate se-ndură trenul de atunci şi (mi) te aduce-n cea din urmă oară! Poate se-ndură trenul de atunci şi nu…

(!) mereu te strig, frumoasa mea mediterană, şi te aştept şi te visez mereu-mereu, ca pe-o sirenă părăsită-n largul vieţii, de-un grecotei viteaz, viclean şi derbedeu (!) (!) şi chiar te-ascult cum cânţi poeme termopile din eminescu, dante, schiller şi homer - s-aude clar, s-aude trist şi se-nţelege şi dus…