Evaluaţi acest articol
(3 voturi)
1 comentariu

acolo... sub alun, mi-aduc aminte -
o pasăre înaltă s-a dat jos
şi mi-a bătut din aripi şapte vorbe:
eu am trăit şi am cântat frumos !!!
acolo... sub alunul unde noaptea
venea să-mi facă lună-n paradis
ş-apoi stătea cu mine toată ziua -
parcă eram la pomul interzis
şi-n cea mai sacrosanctă aşteptare
până începe seara următoare !!!

şi auzim des/cântecul din frunze -
viaţă şi moarte fără vrun cusur -
cum cade cumsecade cu uimire
pe micul jur, pe marele-mprejur !!!
şi primprejur de naltă-nfăţişare
până-n ţărâna care-am fost şi sunt,
râvnesc bătaia celor şapte vorbe
şi niciodată n-am să mă ascund
şi n-am să stau cu spatele-nainte !!!
acolo... sub alun, mi-aduc aminte!

Citit 3783 ori Ultima modificare Marți, 12 Ianuarie 2021 18:27

1 comentariu

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.