bună dimineaţa,
frumoasă ROABĂ a lui DUMNEZEU –
de mii şi mii de ani îţi osteneşti
visul şi trupul şi sufletul prin ETERNITATE,
dar nimeni nu întreabă dacă ţi-i greu
printre cele sfinte şi printre cele lumeşti,
dacă inima ta răbdătoare mai poate
duce sângele ne/norocirii până departe,
din ce în ce mai rece şi mai departe
bună ziua, bună seara,
frumoasă ROABĂ a lui DUMNEZEU –
să ştii că am foarte multă VREMELNICIE
numai bună şi minunată
pentru alcătuirea ta exemplară
şi pentru mângâierea sufletului tău,
am numai mirare şi admirare pentru tine –
şi te întreb încă o dată
dacă nu/vrei să te scot dintr-această ROBIE
