NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi

(!) am început să nu mai vreau, să nu mai pot rămâne-aici, mă duc la loc, la timp, la mod, mă nalţ încet, încet, încet.../ ştiu că sunt singurul poet care-a (de)scris pământul tot şi cerul tot (!) (!) a fost adânc pe sus, a fost înalt pe jos cuvântul…

Hai, nenorociţilor, ascendenţilor, descendenţilor, transcendenţilor! Nu vă mai holbaţi la bagaje! Nu mai scormoniţi după batiste! Trenul transcendental mai stă, nu pleacă peste cinci minute, are răbdare! Uite-l cum stă ca prostul şi vă aşteaptă! Mecanicul mănâncă tocăniţa Condamnării pe Viaţă! Şi-i foarte încântat să vă ducă la Locul vostru!…

(!) iertarea-i mai tare ca piatra, nu pot/ să nu dau iertare, să nu cer iertare, să nu mulţumesc/ acelui mai mare (!) (!) când lumea e plină de rău şi urât,/ greşeli şi păcate, văz duhul blândeţii de sus şi de jos/ mai bun decât toate (!) (!) văz…

Hai, nenorociţilor, suiţi-vă în trenul acesta! Acuma suiţi-vă! E singurul tren care nu deraiază! Scaunele sunt ocupate, dar mai sunt locuri în picioare şi pe vagoane! Hai, suiţi-vă fără bilete! Controlorii au rămas în Gara cealaltă! Cică nu merită să meargă cu dumneavoastră! Hai, suiţi-vă şi mâncaţi seminţe de orice!…

(!) citesc şi-aud şi văd...ajunge?...ori n-ajunge?... dacă ajunge...mulţumesc...vino şi tu!... dacă n-ajunge, vino, totuşi, fără milă... dă înainte, dă-napoi...şi spune nu (!) (!) te rog să iei şi Filarmonica la tine – eu, unde sunt, n-am nici o mierlă, nici un tei, n-am nici o şansă, nici o floare, nici…

(!) şi Unu şi Acelaşi înainte şi după clar/obscurul In/Creat (!) – e-un Adevăr cu haine mincinoase? e o Minciună-n haine-adevărate? un Subiect cu Inimă de Piatră, care nu stă frumos la Predicat? o Stare contra Sinelui Ne/Logic şi-o Contrastare prin Upanişade? – (!) mărire ţie, Taină Absolută într-astă Păcăleală…

(!) când viaţa-i hodina cea repede-a morţii/ şi moartea-i cea umbră eternă a vieţii – / ce taină mai caut prin spatele porţii?/ ce sper să mai aflu-n desimile ceţei?/ ce preţ să mai pun pe sfârşit, pe nirvană/ când vecinic real este golul din cană (?) (!) bat cer…

Tata măsoară drumul pân-acasă cu lumânarea ochilor de lup – lemne de foc târziu şi-ncet apasă înspre genunchi clavicule de cub! În urma lui, pădurea se descalţă, cu tot cu lupi s-apropie de sat – scade lungimea firului de aţă şi creşte frunza lemnului tăiat! Curând...n-o să mai vină dimineaţă,…

(!) sigur că da...acum alunecade cu tot cu Steauă, mâna-i se des/tinde, iar pasărea Poesis cântă-i Lira şi-l înveleşte-ncet, FĂRĂ CUVINTE (!) (!) sigur că da...acum s-adună toate, sub semnul greu şi straşnic al Tăcerii... şi-l vor, şi-l roagă negreşit, şi-l udă cu lacrimi goale, false şi puzderii (!) (!)…

(!) am să mă duc la tine mâine-dimineaţă, ori chiar în seara asta am să mă duc – uite-acuma încep să-mi şterg toate urmele şi să cobor, fără glorie, de pe rug (!) (!) am să mă duc la tine după ce cobor şi după ce voi recunoaşte că sunt…

(!) hai să căutăm – prin Ladă – / Rochii şi Scrisori de-atunci... şi să auzim – în Rochii – / ce (!) mireasmă de Sulfină... şi-n Scrisori – Ne/Vinovate – / ce (!) Păcat care declină strigător Tăcerea noastră/ cea de Tot...spre/zece Munci (!) (!) ce Adâncă-i Amăgirea/ unui…

(!) somn de oglinzi uitate pe clavir chiar la ultimul concert pentru doi şi o singurătate, şi numai poezie, şi numai poezie, şi numai fără de care nu se poate (!) (!) somn pentru era odată ca niciodată o vioară care nu m-a lăsat s-o des/cânt – vioara semăna cu…