NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi

Loz în plic (bulevardier nocturn...în „la” minor)

Scris de Joi, 12 Noiembrie 2015
Bună seara... bună seara-(i) doamna mea... sunt nimic umplut frumos cu mucava, sunt un zero supra tot, sunt loz în plic... şi mă joc, şi mă tot joc, şi nu câştig! Toată viaţa m-am jucat şi am pierdut... (ce zadarnic, ce naiv, ce belzebut!)... sunt un prost risipitor, nu am…

De la cald la frig (şi invers)

Scris de Miercuri, 11 Noiembrie 2015
!gândurile tale-s trupuri plămădite chiar la rădăcina firului de grâu, unde ciocârlia mugureşte cânturi, mirosind a pâine până mai târziu, când porneşte zborul fără vro tocmeală, fără ostenire, de la cald la frig, ocrotindu-şi puii pe pământ şi-n ceruri, ca o frumuseţe-a marelui nimic! !gândurile mele-s amăgeli aflate chiar la…

Adevărul dintr-o poveste (la mormântul pictorului Aurel Manole, odihnească-se în pace!)

Scris de Marți, 10 Noiembrie 2015
!şi ieri, şi-alaltăieri... demult... demult... mă aflu-ntr-o răscruce, ca-n poveste, şi stau aşa, n-am încotro, nu ştiu pe care drum se află cine este!... !pe care să apuc? - mă tot întreb - căci toate sunt la fel, şi fiecare e lung, e scurt, misterios, ne/drept - mă-nlănţuie această întrebare...…

O singură şi-un singur (catharsis)

Scris de Luni, 09 Noiembrie 2015
Pe marginea Cărării din/spre tine sunt lacrimi fără glas, şi rugăciuni... la capete-s biserici care-aşteaptă, şi clopote pe care să le suni când vii sau când te duci în căutarea timpului tău amestecat cu-al meu, s-audă începutul şi sfârşitul unde-i stăpân şi iartă Dumnezeu... şi unde totul stă într-o secundă,…

Iartă-mă, părinte! (la mormântul dragului nostru, Ionel Enciu...fie-i ţărâna uşoară!)

Scris de Sâmbătă, 07 Noiembrie 2015
Iartă-mă, părinte...sunt încet, viaţa asta-ncepe să mă doară şi-mi aduce-aminte cum, atunci, nu credeam c-aud ultima oară o tăcere ca un fel de-adânc în odaia dinspre miazănoapte, şi un fel de strigăt lung şi surd, şi un fel de multe alte şoapte, nu credeam că văd un început de plecare…

Un număr de telefon (despre singurătate)

Scris de Vineri, 06 Noiembrie 2015
Moto: „!să vină cine ştie să mai vină/ în capul cestui adevăr mărunt/ şi să citească şi să înţeleagă:/ „sunt cel ce sunt”...sunt cel ce sunt”...! (Iolanda Cremene) !află despre mine că scriu poezii de acreditare stau în cumpănă la capăt cu ocnă de sare umblu prin fântâni şi repar…

Jos indiferenţa! (declaraţie de război)

Scris de Joi, 05 Noiembrie 2015
!de-atâta linişte şi pace/ îmi urcă inima la gât strig un duşman ori o duşmancă/ urgent să-mi ţină de urât! !tăcerea huruie nebună/ nu pot să stau nici să mă duc de-atâta calm şi nepăsare/ mă frâng mă sparg şi mă hurduc! !e mult prea lungă nemurirea/ prezenţa lipsei împrejur…

Nimic în mişcare (despre nimic în mişcare)

Scris de Miercuri, 04 Noiembrie 2015
Moto: „!şi mai adânc şi mai adânc/ tot mai înalt tot mai înalt/ acest liman (nu)-i nicăieri/ (nu)-i nici limanul celălalt!// !eu nu ajung eu sunt ajuns/ n-acelaşi loc pe altă stea/ unde nimicu-mi zice cum/ văd toată moartea uite-aşa!” (Iolanda Cremene) !înalt suav nu văd prezent şi plus în…

Un gard şi-o gardă de onoare (nimic mai abitir)

Scris de Marți, 03 Noiembrie 2015
!a fost frumos foarte frumos/ nu cred că a mai fost vrodată ceva mai mult ceva mai rar/ secundă mai îndelungată!... !nu cred...fiindcă nici acum/ şi cred că nici o altă oară alt cineva n-a mai umblat/ cu sufletul pe dinafară... alt cineva n-a mai venit/ când toată lumea stă…

Balada cuvântului fără anotimp (în căutarea luminii)

Scris de Luni, 02 Noiembrie 2015
!bună dimineaţa doamnă/ cred că am trecut de toamnă şi tot merg aşa-ntr-o doară/ poate-ajung la primăvară poate-ajung şi-ncep o altă/ mai adâncă mai înaltă stare fără de oprire/ ca-ntr-un fel de bălsămire ca-ntr-un fel de-mprospătare/ dup-atâta alergare prin pustiuri verzi şi albe/ fără nici un strop de-aproape fără nici…

Omul cu praştie şi frică (poem pentru pian şi vioară în aer bemol minor)

Scris de Sâmbătă, 31 Octombrie 2015
Hai, vino până la mine, vino să vezi cum nimeni nu mai trece să se înfrupte din livada mea...!... nu pot veni, nu pot veni... locuiesc într-o pasăre cu picioarele rupte! Pasărea aceea... care a fost în livadă când toţi pomii erau albi ca nişte mirese... un om flămând a…

Poem circumstanţial de tot (pentru Neculai Petrache, la 70 de ani)

Scris de Vineri, 30 Octombrie 2015
Eu n-am avut răbdare niciodată... am căutat-o-ntruna... şi o caut în pas alert (sălbatic) de pian, şi-n tânguiri (domestice) de flaut, şi-n tril (devastator) de liră spartă, şi-n fluierat de mierlă părăsită, şi-n glas îngânător de cuc stingher, şi-n braţe (lungi) de vis şi de iubită... dar toate (negreşit... şi…

Cu ochii la stele (şi tot mai adânc, şi tot mai înalt)

Scris de Joi, 29 Octombrie 2015
Moto: „orbul trece prin toamnă/ ca şi cum ar vedea piaţa plină cu crizanteme./ apoi se loveşte de marginea oraşului/ şi se întoarce zâmbind:/ asta este umbra mea/ asta este umbra cuvintelor mele”: (Iolanda Cremene) !să vii şi să stai câteodată/ la umbra cuvintelor mele aici în această absenţă/ de…

QED [– (0) +]

Scris de Miercuri, 28 Octombrie 2015
Stau cuminte, mândru şi total/ ca un zero între paranteze, nu cerşesc, nu-mi pasă, nu râvnesc/ osanale, ode, vorbe dese despre timpul meu ne(pe)trecut,/ despre starea fundamentală: unic, fără minus, fără plus,/ lipsă plină şi tăcere goală! Nu întreb, fiindcă am răspuns,/ leac şi armonie pentru toate: sunt rotundul care…

Atât (şi nici măcar atât)

Scris de Marți, 27 Octombrie 2015
!hai să mergem ziua şi frumos/ prin tăcerea firelor de iarbă până la sfârşit şi până când/ stă a câta oară să înceapă! !mergem încotro nu ne oprim/ unde întunericul aşteaptă să ne vadă paşii spre atunci/ totdeauna supra niciodată! !uite am ajuns la orizont/ parcă se aude cum o…

Oprirea continuă (la mormântul lui Toni Munteanu...odihnească-se în pace!)

Scris de Luni, 26 Octombrie 2015
Sigur că da...acuma, la plecare cu tot cu steauă, mâna-i se des/tinde, iar pasărea Poesis cântă-i lira şi-l înveleşte-ncet, fără cuvinte! Sigur că da...acum s-adună toate sub semnul greu şi straşnic al tăcerii, şi-l vor, şi-l roagă negreşit, şi-l udă cu lacrimi delicate şi puzderii! Sigur că da...a fost cum…

Alt fel...de psaltire (invitaţie la zbor)

Scris de Sâmbătă, 24 Octombrie 2015
!hai să-ţi dau o floare de salcâm tocmai din demult şi din uitare tocmai din adâncul şi înaltul celei clipe tămăduitoare! !hai să ne jucăm fără de timp fără milă şi fără de vreme prea-i târziu şi trist în cest acum şi ceva necunoscut mă teme! !hai să prindem fluturii…

Ambiguităţi cu IQ (bulevardier...la capăt de drum)

Scris de Vineri, 23 Octombrie 2015
!e gata...începe pornirea aceea, aici şi acum: ce fast, ce sublim, câtă morgă, ce lux şi desene de fum... şi multe sugestii de negru, şi multe nuanţe de gri pun visuri la punct, şi himere, pun flori şi pun punctul pe i...! şi surle şi trâmbiţe cântă decent şi util…

Descântec de Aladin (aproape de iar)

Scris de Joi, 22 Octombrie 2015
!când „este” mai şade acasă,/ şi-„a fost” întârzie puţin, adorm într-„o mie şi una/ de nopţi”...şi mă văd aladin cu lampa făcându-mi dorinţe,/ aşa, câte pot să nu duc, şi visuri cu tine, pe dealul/ acela, de-al nostru, sub rug, pe valea aceea, a noastră,/ sub tei, sub salcâm, sub…

Din ce în ce mai aproape (fiindcă)

Scris de Miercuri, 21 Octombrie 2015
Să vii când clopotele cheamă la vecernie, când toate intră-n adormire şi visare... eu ţi-am împletit o coroană de mirt pentru această clipă de pace devastatoare! Ştiu că tu îmi aduci o coroană de spini... aşa ai zis atunci, când a început să te mire sufletul meu foarte aproape de…

Oprirea următoare (ca la carte)

Scris de Marți, 20 Octombrie 2015
Să fii cu minte...nu mai trece mult şi-ncepe iar oprirea următoare, sub farmecul aceluiaşi salcâm umplut cu păsări şi suit în floare, păzit de-un zmeu mărunt şi delicat, scăpat din timp, aşa, ca prin minune, şi prigonit, şi alungat din cărţi, din vis-răsare, spre frumos-apune! Să fii cuminte...şi să stai…

Nimic în plus, nimic în plus... (cercul de altădată)

Scris de Luni, 19 Octombrie 2015
Mă simt pustiu... şi te împiedici de pragul sufletului meu când vezi că n-are nici o noimă şi nici un pic de Dumnezeu!... Mă simt pustiu... nu mă aşteaptă nici un plecat, nici un venit, nu mă mai strigă măcar nimeni să-mi dea oleacă de chibrit, să-mi dea un seu…

Un cântec delicat de echilibru indiferent (unu supra unu = doi supra doi)

Scris de Sâmbătă, 17 Octombrie 2015
!în toamna asta plec până la tinesă-mi dai sărutul morilor de vântşi să-ţi aduc o crizantemă albăcu fluture rămas tocmai de cândaveam atâta primăvară-n sufletvăzduhul mi-era plin cu vorba tacu timpul tău cu aripile talepe care până-n capăt aş zburaşi ar pieri şi sus şi înainteşi n-ar mai fi nici…

Re/facerea lumii (pentru Luca Manoliu şi părinţii săi)

Scris de Vineri, 16 Octombrie 2015
!un copil, şi o păpuşă,/ şi-o păpuşă, şi-un copil, şi o mamă care face/ jucării pentru-amândoi, şi un tată fără margini,/ într-un (in)finit subtil, într-o lume treacă-meargă/ înainte şi-napoi! !uite azi şi uite mâine/ cum se fac (întruna) ieri, şi cum ce n-a fost există/ sub un semn miraculos, uite…
Pagina 80 din 108