Muzeul Național de Istorie a Ucrainei schimbă exponatele de istorie antică cu reprezentări ale ororilor războiului actual prin intermediul unor artefacte recuperate din fostele zone ocupate, scrie The Guardian, citat de Mediafax.
La 24 februarie 2022, ziua în care Rusia a organizat invazia pe scară largă a Ucrainei, Oleksandr Lukianov și un mic grup de colegi de la Muzeul Național de Istorie a Ucrainei din Kiev, unde este cercetător principal, au început în grabă să demonteze exponatele, trimițând unele obiecte în locații mai sigure din vestul țării, iar pe altele le-a depozitat în subsol. Grupul de curatori a ajuns să locuiască în clădire timp de două luni. În cele din urmă, galeriile, cândva pline cu 20.000 de obiecte din colecția de 800.000 de obiecte ale muzeului, erau goale. Dispăruse aurul fin lucrat de la străvechiul popor nomad din stepe, marii călăreți, sciții. Dispăruseră monedele, manuscrisele și hărțile; dispăruseră și ceramica din vechile colonii grecești de la Marea Neagră.
Și apoi au început să umple din nou muzeul. Pe 7 aprilie 2022, în soarele unei zile călduroase de primăvară, Lukianov și o mică echipă de colegi au pornit spre Irpin, de unde rușii se retrăseseră cu puțin mai mult de o săptămână înainte. Misiunea lor: să colecteze noi artefacte pentru muzeu. „Mai întâi a intrat armata, apoi au fost experții juridici - și apoi am fost noi”, a spus el.
Primul lucru pe care l-au văzut a fost un vehicul ars al armatei ruse, din care au recuperat căști și ochelari de protecție deteriorate. Violențele erau îngrozitor de proaspete. „Am văzut și am simțit miros de cadavre în descompunere și am văzut dispozitive neexplodate”, a spus el. „Dar curiozitatea noastră a depășit acest lucru - la fel și dorința de a căuta istoria. Cel mai greu a fost să vedem mașini civile care fuseseră lovite și să înțelegem că oameni, inclusiv copii, muriseră cu siguranță în ele”.
Obiectele pe care Lukianov și colegii săi le-au colectat în acea zi - inclusiv indicatoare pe jumătate distruse de la o farmacie, o cizmă de soldat rus, un dozimetru din anii 1970 pentru măsurarea nivelului de radiații în timp ce convoaiele invadatoare treceau prin Chornobîl și pachete de rații rusești - formează acum baza unei expoziții la parterul muzeului.
La obiectele aduse de curatori se adaugă o serie de artefacte donate de militari și de localnici. Printre acestea se numără un set de instrucțiuni, aparent emise pentru soldații ocupanți, cu privire la modul de interacțiune cu localnicii. „Dacă vă întreabă dacă sunteți ruși sau ucraineni, spuneți: «Suntem atât ruși, cât și ucraineni și, cel mai important, suntem cu toții creștini ortodocși»”, sugerează documentul. „Dacă încep să se certe, vorbiți despre paradele gay și despre decăderea ortodoxiei... Nu menționați niciodată cuvântul «război» - dacă vă întreabă despre război, vorbiți despre poliție și despre administrația locală”.
Pentru a marca aniversarea invaziei la scară largă, la 24 februarie, muzeul a deschis o nouă expoziție despre asediul devastator de anul trecut al uzinei siderurgice Azovstal din Mariupol. „Este o expoziție foarte emoționantă pentru noi”, a declarat ghidul muzeului Natalya Lykhytska. „În fiecare zi, părinții celor uciși vin și lasă flori aici. Înainte erau artefacte scitice în această sală - acum este război, război, război”.
Cea mai recentă expoziție a muzeului, care a fost deschisă la începutul lunii aprilie 2023, este despre satul Iahidne, de la periferia orașului Cernihiv din nordul Ucrainei, unde 368 de locuitori au fost forțați să stea în subsolul îngust al școlii primare timp de peste o lună, îndurând condiții teribile, în timp ce rușii invadatori foloseau părțile superioare ale clădirilor ca sediu. Expoziția include desene și jucării ale copiilor, precum și o reproducere a pereților subsolului, pe care cei ținuți acolo au notat cu cretă trecerea zilelor - și a celor care au murit.
