E PUR ŞI SIMPLU-N LUME CÂND ARĂTURA-I GATA
şi vii vin cu seminţe degrabă-n buzunare,
când plânge împrejurul, dar nimenea nu moare,
oricât ar vrea pământul, oricât ar vrea lopata !!!
nu din seminţe-s toate: şi sfinte, şi păgâne ???
nu zicem: du-o doamne-n ţinutul cu verdeaţă ???
nu credem totdeauna că cineva ne-nvaţă -
din tot nimicul cesta - ce pleacă, ce rămâne ???
eu sunt... tu eşti... el este - o veşnică minciună
în care-ndeasă vamă şi prostul şi-nţeleptul !!!
aceasta-i vama! - iată, ne repezim cu dreptul,
spre drept! - dar cine ştie într-adevăr... să spună !!!
ştim unde-i adevărul?! ştim plata şi răsplata ?!?!
ştim oameni!? ştim fiinţe!? şi ştim şi nefiinţe !?!? -
am fost nişte seminţe!!... suntem nişte seminţe !!!
ŞI-I PUR ŞI SIMPLU-N LUME CÂND ARĂTURA-I GATA !!!
PRIMĂVARĂ (despre PUR şi SIMPLU) Scris de Ion Zimbru
