Eu te visez cu TOTDEAUNA,/ tu mă visezi cu NICIODATĂ,
eu te pândesc pe drumul mare,/ tu te fereşti pe drumul mic,
eu am crezut că nu se poate/ ce s-a putut să nu se poată,
dar n-am pus lacăt la uimire/ şi n-am trecut la inamic,
n-am azvârlit cu barda-n lună,/ cu piatra-n singura MARIE
care-(mi) vesteşte ÎNVIEREA/ ca pe-o DIVINĂ TRAGEDIE!
Nu s-a putut să nu se poată/ abandonare-n holocaust,
nălţare-n flăcări (prin rugare)/ şi mormântare-n manuscris,
dar n-am ales vro tânguială,/ nici stricăciunea vrunui Faust
şi n-am (de)scris pe întuneric/ „iluminatul interzis”!
Eu te visez mereu APROAPE, tu mă visezi mereu DEPARTE:
un fel de altfel de CATHARSIS,/ devastator şi fără Moarte!
MIC...TRATAT de RESEMNARE (dosarele XYZ) Scris de Ion Zimbru
Lasă un comentariu
Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.
ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.
Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro
