Hai, sui în caleaşcă...să mergem departe,
din zori până-n seară, ş-apoi până-n zori,
departe de viaţă, departe de moarte,
departe de-o mie şi una de ori!
Hai, uite cum caii vor drum şi plecare,
cum scurmă în rouă potcoavele, cum
s-aude lumina sub roţi, cum răsare
departele nostru de-atunci pân-acum!
Hai, uite cum vine cu noi ziua toată,
cum vine cu noi toată noaptea, cum vine
tot timpul, tot spaţiul, tot totul...cum cată
cu noi chiar nimicul să meargă...în fine!
Hai, uite, nimic nu mai vrea să rămână
în urmă, nici nimeni măcar...ce frumoasă
e clipa aceasta eternă, stăpână...
hai, sui în caleaşcă...să mergem acasă!
Din colecţia "Cele mai frumoase poezii finale" Hai, sui în caleaşcă! (nişte plecare) Scris de Ion Zimbru
Ion Zimbru
Articole recente - Ion Zimbru
Din colecţia „Cele mai frumoase poezii cvasi/bulevardiere rămase tablou” DIVINA TRAGEDIA: FRATELE lui AGHIUȚĂ Două zile cu Maria la cules (IV) Din colecţia „Cele mai triste poezii rămase tablou” ULTIMA ÎNFLORIRE (la mormântul doamnei Dida Budacu – Respect!) Două zile cu Maria la cules (II)
Mai multe din această categorie:
