A fost o dată o Ileană/ din lut, din salcie, din flori,
din foc, din vis, din întâmplare.../ dac-ar fi fost de două ori,
nici farmec, nici eternitate/ şi nici un haz n-ar fi avut,
nici Făt-frumos n-ar fi râvnit-o,/ nici Zmeul cel urât şi crud!
Sigur că da: fermecătoare-s/ aşa cum sunt: calde şi reci,
dulci şi amare, miercuri, vineri,/ duminici rare, iovi şi regi...
sigur că da: nu sensul minus/ e drum, şi cruce-i semnul plus?
n-a fost o dată o Marie?/ n-a fost o dată un Iisus?
Sigur că da...numai o dată-i/ frumos ce-i dat a fi frumos,
numai o dată-i dat odată/ celui de Sus, celui de Jos...
să se-nţeleagă cum se face/ puţin mai mult, mult mai puţin...
şi cum se-ntâmplă niciodată/ şi-n vecii vecilor...amin!
O Ileană (şi nu numai o dată, pentru toate femeile, La mulţi ani!) Scris de Ion Zimbru
Ion Zimbru
Articole recente - Ion Zimbru
Două zile cu Maria la cules (IV) Din colecţia „Cele mai triste poezii rămase tablou” ULTIMA ÎNFLORIRE (la mormântul doamnei Dida Budacu – Respect!) Două zile cu Maria la cules (II) Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” ABANDON (stare de zi pe unitate) Două zile cu Maria la cules (I)
Mai multe din această categorie:
