Peste 700 de locuitori din cele trei sate ale comunei Şendreni au semnat o iniţiativă cetăţenească prin care propun, sub forma unui proiect de hotărâre de CL, aprobarea de către Consiliul Local Şendreni a realizării cu prioritate a racordării comunei la reţeaua de gaze naturale. „Oamenii vin seara acasă şi vor confort, vor să trăiască civilizat”, spun iniţiatorii acestui demers.
Demararea unei iniţiative cetăţeneşti la nivelul unei comune din judeţul Galaţi nu este ceva cu care să te întâlneşti în fiecare zi. Pentru o astfel de iniţiativă, legea prevede un număr de semnături de 5 la sută din totalul cetăţenilor cu drept de vot din comuna respectivă. La Şendreni, în acest caz, s-au strâns de peste trei ori mai multe. Iniţiativa cetăţenească de la Şendreni are patru iniţiatori, iar semnatarii documentului cer, printre altele, introducerea de urgenţă a proiectului de hotărâre pe agenda Consiliului Local, precum şi informarea, efectuată în mod regulat de către primarul comunei, adică la fiecare şedinţă de CL, despre stadiul lucrărilor de investiţii, până la finalizarea lor.
„Viaţa liberă” a mers la Şendreni şi a vorbit cu cei patru iniţiatori ai acestui demers. Precizăm din start că primarul Paul Cristea, căruia i-am solicitat punctul de vedere asupra acestui subiect, ne-a spus că nu poate declara nimic până joi, 22 noiembrie, după şedinţa de Consiliu Local. Şedinţă pe a cărei ordine de zi – conform informaţiilor noastre – nu fusese introdus, cel puţin până marţi la prânz, şi proiectul de hotărâre propus pentru racordarea comunei la reţeaua de gaze naturale.
„Dacă primarul ar fi vrut, ar fi avut tot timpul necesar”
Unul dintre cei patru iniţiatori, Constantin Coman – care este şi „capul limpede” al întregului demers, fost inginer, actualmente pensionar şi neimplicat sub nicio formă în politică, după cum a ţinut să ne asigure – a prezentat istoricul acestei iniţiative cetăţeneşti. „În administrarea acestei localităţi există o anumită continuitate, primarul este la al cincilea mandat. Dacă ar fi vrut să tragă utilităţile, ar fi avut tot timpul necesar, în 18 ani de zile. Ceva demersuri s-au făcut, însă nu trebuie uitat că localitatea asta, cu toate că este la 10 km de Galaţi, nu are canalizare (abia acum se demarează lucrările), nu are gaze, nu are străzi asfaltate, n-a avut lumină, n-a avut apă curentă. Majoritatea celor care s-au mutat aici şi-au tras singuri. Şi noi am cumpărat doi stâlpi ca să ne tragem curent.
Acum prin Apă Canal, s-a demarat lucrarea de canalizare. Noi trăim într-un disconfort total, pentru că, străzile nefiind asfaltate, nu vă puteţi închipui ce este vara, nu poţi să usuci o rufă afară din cauza prafului. Şi atunci am considerat că, dacă tot se demarează lucrările de canalizare, cu săpături, cu tot, şi dacă lucrările se vor derula pe o perioadă de aproximativ trei ani, să tragem şi racordurile de gaze în perioada asta, pentru ca atunci când se finalizează şi canalizarea să putem şi asfalta, să trăim decent. Şi după aia, să-i dea Dumnezeu sănătate primarului, să stea acolo o sută de ani, din punctul meu de vedere!”, spune Constantin Coman.
La rândul lui, Anghel Mustărică, un al doilea iniţiator al proiectului de hotărâre de CL, afirmă că „se tergiversează reţeaua de gaz în Şendreni. Locuiesc aici din ianuarie 2014, de atunci am făcut cerere pentru gaze, ni s-a tot promis... Suntem în 2018 şi tot nu avem gaze. Sunt făcuţi primii paşi, dar prea timizi, din această cauză am luat această iniţiativă de strângere de semnături pentru a avea reţea de gaze în comună. Pentru că 90 la sută din locuitorii comunei vor gaz”.
UAT Şendreni nu pierde niciun ban
Constantin Coman spune că demararea acestei iniţiative cetăţeneşti a apărut ca fiind singura soluţie de rezolvare a problemei racordării la gaze a Şendreniului, în condiţiile în care, după mai multe luni de zile de întâlniri şi discuţii cu aleşii locali, a ajuns la concluzia că „cineva de acolo nu-şi doreşte, sau aceasta nu este o prioritate pentru ei”. „Conform legii, acest proiect de hotărâre intră în procedurile legale de lucru ale Consiliului Local. Deci, CL-ul poate aproba sau poate să nu aprobe. La modul cel mai realist, mă aştept ca orice cetăţean ales să ne reprezinte interesele – pentru că asta sunt consilierii, primarul şi toţi ceilalţi din administraţia publică – să fie în slujba noastră şi să demareze urgent aceste lucrări de racordare a gazelor. Am studiat în ultima perioadă extraordinar de bine toată legislaţia referitoare la gaze şi sunt dispus să le acord tot sprijinul, să vin şi cu propuneri. Am şi publicat pe net paşii care trebuie urmaţi şi sperăm ca în prima şedinţă de Consiliu Local să fie introdusă această iniţiativă şi Consiliul să o aprobe. Dacă vă uitaţi, unul dintre punctele proiectului de hotărâre este ca la fiecare şedinţă de Consiliu Local, începând de acum şi până la finalizarea lucrărilor cu gazele, primarul să facă un raport despre evoluţia lucrărilor.
Se poate face extraordinar de repede. Un exemplu: primul pas este să faci o adresă către Transgaz, care este obligat ca în 15 zile să-ţi răspundă şi să-ţi dea toate detaliile necesare. De acolo vine al doilea pas, cererea de racordare, se concesionează serviciul repede etc., legea a uşurat foarte mult acest sistem. Trebuie doar voinţă şi bani. Am oferit şi variante de finanţare: noi am prins în iniţiativa asta posibilitatea de a se găsi legal surse de finanţare, pentru că Legea 123 prevede că o cerere de racordare nu poate fi refuzată. Iar în momentul în care un utilizator care este şi autoritate concedentă, adică deţine dreptul asupra serviciului public de distribuţie a gazelor (care este UAT Şendreni), primeşte o cerere de racordare, este obligat să investească. Asta e una din posibilităţi. O altă sursă de finanţare pe care Legea 167/2018 o oferă este din surse proprii, de la bugetul local. Pentru că, în condiţii justificate, în momentul în care operatorul de transport, sau de sistem, sau de distribuţie, justificat economic, nu are aceşti bani, atunci se poate face cofinanţare sau chiar finanţare în totalitate din bugetul local (care poate fi alimentat din fonduri externe, din taxe proprii, de la bugetul naţional şi aşa mai departe), mai ales că aceşti bani nu cred că se vor da toţi o dată, ci etapizat. Doi: UAT Şendreni nu pierde nimic, pentru că aceşti bani sunt daţi pentru o perioadă operatorului, ca el să poată face investiţia, după care activele şi sistemul de distribuţie revin operatorului, care, tot prin lege, este obligat să returneze banii clientului, celui care a cofinanţat. Şi atunci banii se vor întoarce la buget, nu e niciun fel de problemă”, spune Constantin Coman.
„Studii, studii, studii...”
Un al treilea iniţiator, Giuliano Azzola, spune că tot ce a produs Primăria până acum au fost doar studii de fezabilitate şi că racordarea la gaze ar fi trebuit făcută cu mult timp înainte. „Studiul de fezabilitate a fost preluat, de fapt, de la vechiul primar. La noi se fac studii, studii, studii, foarte mulţi bani publici cheltuiţi, dar aceste studii sunt zero, fără un punct de plecare. Moara Arcada şi-a făcut fabrica la Fileşti. Dacă aveam gaze aici, nu o făcea aici? De când s-a făcut moara aici, în partea veche a satului, de atunci se puteau trage gazele şi apoi se făcea extindere. Era mult mai simplu. Am fi avut şi un consumator mare, ar fi fost şi locuri de muncă, după cei de la Arcada ar fi venit şi alte firme, cu efect pozitiv asupra taxelor care intrau la buget”.
Cel de-al patrulea iniţiator, Valentin Stoica, spune că „oricine a vrut să devină primar şi a candidat la Primărie avea în program asta cu gazele. Dar nimeni n-a făcut nimic concret. Dar acum, din iulie, de când a apărut legea asta, e chiar simplu să tragi gaze. Ţi se returnează banii pe care i-ai investit. Fiind aşa de simplu, e păcat. Până la urmă, ori e prostie, ori e rea-voinţă să nu tragi gaze. Şi cu legea asta cu off-shore-ul, cu forările din Marea Neagră, este foarte probabil să se ieftinească gazele”.
Nu mai merge cu closetul în fundul curţii!
L-am întrebat pe Constantin Coman ce s-ar putea întâmpla dacă CL-ul din Şendreni refuză să aprobe această iniţiativă cetăţenească. „În condiţiile în care Consiliul Local refuză (ceea ce e dreptul lor), noi, cetăţenii, iniţiatorii, vom considera că cei din CL nu ne mai reprezintă drepturile, nu mai sunt în slujba noastră. Şi atunci avem o altă modalitate legală pe care o putem încerca şi o vom încerca cu siguranţă dacă lucrul ăsta se întâmplă: tot prin iniţiativă cetăţenească, cu un număr mai mare de semnături (25 la sută din numărul total al celor 4.063 de cetăţeni cu drept de vot), putem declanşa un referendum de demitere a Consiliului Local sau a primarului. Sub nicio formă nu cred că se va ajunge acolo, pentru că ar fi o dovadă prea clară şi unică a faptului că nişte reprezentanţi aleşi în slujba cetăţenilor nu-şi respectă menirea. Nu cred că se va ajunge acolo şi nu vreau să se ajungă acolo, vreau să terminăm chestia asta cât mai repede, să avem şi noi utilităţi.
E posibil să fie şi o concepţie învechită, poate că unii erau învăţaţi înainte cu closetul în fundul curţii – o chestie anacronică... Nu se mai poate în ziua de azi la nivelul ăsta. Structura socială a Şendreniului s-a schimbat foarte mult. Sunt oameni activi, care fac activităţi productive, îşi câştigă existenţa prin muncă, prin afaceri, sunt oameni de toate profesiile care vin seara acasă şi vor un confort, domnule, vor să trăiască civilizat!”
