Monografii gălăţene. Barboși, Șendreni

Monografii gălăţene. Barboși, Șendreni
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

BARBOŞI

Probabil cea mai ilustră locaţie a judeţului, cartierul Barboși își trage numele de la fortăreaţa daco-romană Bărboși, de pe dealul Tirighinei. Daco-romană pentru că, deasupra unei fortificaţii dace apărate cu un val de pământ, s-a construit un castru roman. Această cetate întinsă pe șase hectare era în pereche cu alt avanpost roman de apărare, castrul de la Dinogeţia. În interiorul fortificaţiilor s-au descoperit vestigiile unui castellum, trei depozite de amfore, două morminte ale unor personalităţi, un mic tezaur roman, alcătuit din monede din perioada împăraţilor Traian, Antonius Pius și Filip Arabul. Mai sunt în picioare doar rămășiţe ale unui turn de pază, precum și parte a fundaţiei zidurilor de vest și nord. Castrul a fost abandonat prin secolul al III-lea, iar construcţiile au fost distruse pentru a utiliza cărămida și piatra fie în satul de sub castru, fie la cetatea Brăilei, fie - mai târziu - la ridicarea Bisericii ”Sf. Precista”. Un hectar din teritoriul fortificaţiei a fost declarat rezervaţie paleontologică, pentru că, pe acest teritoriu, au fost descoperite noi specii de fosile. În ciuda importanţei istorice, monumentul arheologic s-a degradat din ce în ce mai tare de la primele săpături (1959-1962), iar acum arată aproape ca un maidan plin de gunoaie. Spre deosebire de castrul de la Dinogeţia, care a fost restaurat în mare parte. .

ȘENDRENI

Arheologii au descoperit urme de locuire în zona de la gurile Siretului datând încă din Neolitic. Pe malul bălţii Mălina, pe teritoriul comunei Şendreni, au fost excavate urme ale civilizaţiilor pre-cucuteniene. Se pare că numele localităţii vine de la hatmanul Şendrea, portar (echivalentul unui ministru de Război) al Sucevei, care a fost atât de apreciat de către Ştefan cel Mare, încât Vodă i-a dat-o pe sora sa, Maria, de nevastă și l-ar fi împroprietărit cu moșia aflată pe malul Siretului. Vodă Ştefan ar fi ales așezarea drept sediu al unei pârcălăbii care avea rolul de avanpost în calea năvălirilor străine, în special a celor otomane. Cele mai vechi atestări documentare datează doar din perioada 1750-1800, din timpul domniilor fanariote. Pentru a asigura colectarea peșcheșurilor (dărilor), turcii l-au instalat la Şendreni pe un anume Serdaru, ofiţer, căruia i-au alocat o companie de ieniceri pentru paza zonei și a transportării banilor colectaţi de la populaţia plătitoare de biruri.

Citit 939 ori Ultima modificare Duminică, 30 Iulie 2023 19:07

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.