Vinetele sunt legume bogate în vitamine şi minerale, precum şi surse excelente de fibre alimentare. În plus, pot fi preparate atât sub formă de salată, cât şi coapte în cuptor sau pe grătar. Aceste legume conţin puţine calorii și carbohidraţi, dar au o cantitate mare de apă.
Potrivit „Abecedarului de nutriţie“, scris de prof. univ. dr. Nicoale Hâncu, această legumă este bogată în fitochimicale despre care se crede că previn cancerul. Vinetele sunt surse bogate de vitamina B1, B6, potasiu, cupru, magneziu şi mangan. Studiile făcute până acum s-au axat pe studiul pigmentului care-i şi dă culoarea şi care este un puternic antioxidant ce protejează acizii graşi esenţiali benefici pentru sănătatea creierului, dar care ajută şi la eliminarea excesului de fier din corp. Altminteri, fierul este un nutrient esenţial care ajută la transportul oxigenului în sânge, întăreşte sistemul imunitar şi favorizează sinteza de colagen. Prea mult fier nu este însă recomandat, potrivit clicksanatate.ro.
Pentru că sunt bogate în fibre şi au puţine grăsimi, vinetele sunt recomandate în dieta de control al diabetului sau în supravegherea greutăţii. Studiile iniţiale au arătat că substanţele prezente în vinete controlează absorbția glucozei, reducând tensiunea arterială. Totodată, aceste legume ajută la reducerea nivelului colesterolului rău – LDL. 100 de grame de vinete conţin 27 de kilocalorii, 0 proteine, 6 grame de carbohidraţi şi 3,4 grame de fibre alimentare.
În schimb, salata de vinete cu adaos important de ulei sau de maioneză devine un aliment nerecomandat în dieta sănătoasă, întrucât transformă alimentul dintr-unul sărac în calorii, într-o adevărată bombă calorică. Acelaşi lucru e valabil şi în cazul vinetelor pane, prăjite în ulei, după ce au fost trecute prin ulei şi făină.
Hulite şi apoi iubite
Ca un fapt interesant, se consideră că vinetele sunt originare din India, unde au crescut ca plante sălbatice şi au fost cultivate pentru prima dată în China, iar în Europa au devenit foarte populare în timpul Evului Mediu, atunci când au fost aduse prima dată de către maurii din Africa de Sud. Gustul amărui al vinetei necoapte a adus, pe nedrept, o reputație negativă acestei legume în Evul Mediu. Timp de sute de ani, oamenii nu au mâncat vinete deoarece erau convinși că aduc nebunia, lepra sau cancerul. Leguma şi-a recuperat treptat din prestigiu, începând cu secolul al 18-lea.
